AFGANUL

4 noiembrie 2008
Am chef s? stau de vorb? cu un anume afgan
Aflu de la D-l Gheorghe I. Br?tianu (Marea Neagr?), el īnsu?i aflānd-o de la D-l Decei, acesta din urm? primind-o, la rāndul s?u, de la D-l V. Minorsky, despre urm?toarele texte istorico-geografice: Paji?tile de Aur ale lui Mas’udi, inspirate de relatarea din 845 e.n., a unui oarecare al Garami. Īn afara lui Mas’udi, al Garami l-a mai influen?at ?i pe un alt autor, ?i anume pe Gardīzī, un persan, care īn 1094 a scris o lucrare denumit? Podoaba istoriilor.
?i ar mai fi de men?ionat Hudud al-’Alam, adic? Hotarele lumii, compus? īn 982 e.n., tocmai la Gozgan, īn Afganistanul de Nord.
Of! Īn toate cele trei lucr?ri, este vorba despe maghiari – conex cu maghiarii, cei trei autori musulmani men?ioneaz? ?i un popor cre?tin, „slab, s?rman ?i lipsit de averi ”, „mai numero?i dar mai slabi decāt Madjgharī”, popor care este denumit fie V.n.nd.r., fie N.nd.r.
Ei, bine D-l Decei argumenteaz? c? N.nd.r. sau V.n.nd.r. n-ar fi altceva decāt romānii. Nu intru īn argumenta?ia de specialitate ?i, pentru moment, re?in acest aspect.
 
*
 
Oare cum ne vedea cu ochii min?ii autorul anonim din secolul X e.n., tr?itor īn Gozgan, Afganistan? Mi-ar pl?cea, fie ?i numai pentru cāteva clipe, s?-i v?d pe romāni prin ochii īngrozitor de īndep?rta?i geografic, īnfior?tor de distan?i cultural ?i catastrofal de str?ini religios, ai afganului anonim din medresa din Gozgan.
Un popor care despre care persanul Gardīzī spune cam a?a: „cānd Madjgharī stau pe ??rmul rāului Duba, īi v?d pe N.nd.r.-ieni. Deasupra N.nd.r-ienilor, pe malul rāului, este un munte mare ?i o ap? izvor??te din el ?i curge pe povārni?ul s?u. Īn dosul acestui munte, afl?m un popor…….”
Scurt. Laconic ?i frugal. O virgul? geografic? scannat? gr?bit, prin pācl?.
 
*
 
A? vrea s? stau de vorb? cu afganul care a scris Hudud al-’Alam. L-a? īntreba ce crede despre N.nd.r.-ieni. A? vrea s? fiu la fel de rece fa?? de N.nd.r.-ieni ca acel geograf ?i a? mai vrea s?-i spun una-alta despre romāni, la fel de frugal, doar cāt s?-i dau cāteva informa?ii pe care, dac? autorul le-ar fi avut, le-ar fi inserat f?r? mult? vorb? īn text, doar a?a, pentru rigoare ?i ofert? suplimentar? de informa?ii.
Ce-a? alege s?-i spun, astfel īncāt s? īncap? īn trei-patru fraze definitorii pentru N.nd.r.-ieni? Repet: n-a? īncerca s? pledez pentru un capitol exhaustiv, a? īncerca doar s?-l ajut s? plombeze evidenta absen?? a informa?iilor din Hudud al-’Alam.
Dup? care l-a? īntreba doar atāt: ce crezi c? ar fi de f?cut cu N.nd.r.-ienii ??tia, acum c? ai aflat care e esen?a lor, circumscris? de dou?-trei paragrafe?
 
*
 
Cāteodat? m? īntreb dac? politica de cosmetizare a trecutului romānesc, cuplat? cu hiperbolizarea resurselor locale, are m?car un ce benefic, pentru c?, altminteri, „?ara noastr? aur poart?/ noi cer?im din poart?-n poart?”.
De ce ne crampon?m s? ne l?ud?m cu un pseudo-trecut care, din ce īn ce mai mult, pare a fi lovit de irepetabilitate? De ce oferim un refugiu moral īn fa?a unui prezent lamentabil? De ce s?rim prea rapid peste acele perioade de trecut (mult prea pu?ine, ce-i drept), care, cu juste?e, ne-ar face s? ridic?m ochii din mālul prezent?
De ce nu facem precum coreenii (cei din Sud!), care īncep prin a-?i īnv??a copiii la ?coal? c? au o ?ar? s?rac?, mic?, prea deseori īnfrānt? de du?mani ?i c?, singura bog??ie pe care se pot baza pe termen lung este materia cenu?ie a fiec?rui coreean ?
Diferen?a se vede cu ochiul liber: coreenii sar la b?taie pe strad? on political issues, īn timp ce noi mai tragem o p?tur? pe noi.
 
(p.s. – aveam ?i ni?te pozulici, dar weblog.ro e pe moarte, func?ionānd, ?i el, īn aceea?i mirific? Ro.)

Tags:



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X