INTERNET = DEMOCRAŢIE CULTURALĂ : DA, SAU BA?

31 octombrie 2008
 

(articolul scurt)
 
Prin 1995 am fost invitat s? public un text – oh, da! – īn Dilema. Fiind eu un tip mult prea dezorganizat ?i inconstant, m?rturisesc c? prin acei ani eram bāntuit de o teorie politic? teribil de atr?g?toare prin utopia anarhismului ei autoreglant: libertarianismul. Despre libertarianism n-o s? v? spun acum altceva decāt c? este acea societate mirabil? īn care nu func?ioneaz? decāt dou? interdic?ii: nu fura ?i nu ucide – īn rest, toate func?ionalit??ile devin plauzibile prin autoreglare. Īn context, libertarianismul atrage prin propunerea oarecum pervers? de a dilua statul pān? la dispari?ie, administra?iile de orice fel (prim?rii, guverne, prefecturi) nefiind altceva decāt un sac f?r? fund īn care ale?ii pierd cu mult sārg banii votan?ilor.
Īn 1995 nu aveam acces la internet, iar documentarea pentru articolul īn spe?? mi-a luat cam ?ase s?pt?māni petrecute prin trei biblioteci. Articolul, Insule īn re?ea, titlu preluat de la romanul omonim al lui Bruce Sterling, s-a r?t?cit cvasi-instantaneu īntr-o binecuvāntat? uitare f?r? urm?ri – n-a? fi suportat s? adaug la magistralul ?ir de p?cate pe care le-am generat, ?i pe acela de a fi determinat un curent de opinie politic. 
Dar nu despre libertarianism doream s? vorbesc. Prin 1998, c?p?tānd eu permis de intrare īn ?ara www., am avut curiozitatea de a reparcurge acela?i demers documentar: lenea-mi funciar? īmi spunea c? trebuie s? existe vreun short-cut ca s? ies mai repede la liman dac? o fi s? mai cap?t vreodat? un assignment similar. Subiectul libertarianism, c?utat cu Yahoo, Metacrawler ?i Altavista, pe vremea aceea, era deja suficient de dr?gu? cu c?ut?torii: am c?p?tat informa?iile necesare redact?rii unui articol rezonabil cam īntr-o or? ?i jum?tate ?i, īn plus, aveam la dispozi?ie ?i o sumedenie de anecdote cu care a? fi putut s? asezonez textul.
Fire?te, eram īn 1998, a?a c? trebuia s? forezi bini?or dup? cea mai mare parte din „carnea” materialului, calupuri importante de informa?ie nefiind, vai, acoperite de intr?rile de pe net la care am avut acces. Concluzia mea de atunci? – OK, OK, www. e o chestie friendly ?i rapid? numai c? nu ajunge la esen?? a?a cum a? dori. Īmi era clar c?, pentru redactarea un articol similar, ar fi trebuit s? mai consult o parte din c?r?ile pe care le citisem. Cu alte cuvinte, internetul m? scutise doar de efortul de a-mi constitui o bibliografie serioas? (?i, oh, ?ti?i bine c? asta e partea cea mai plicticoas? ?i nerecompensant? d.p.d.v. endorfinic) ?i de lectura acelor c?r?i din care aflasem mult prea pu?in pentru subiectul īn spe??.
Cred c? era prin 1999 cānd am aflat de Proiectul Gutenberg ?i, absolut natural, m-am n?pustit asupra lui. Hmm, Gutenberg Project, a?a cum exista el īn 1999, nu m-a excitat din cale afar?: textele pe care le avea pe vremea aceea, doar cāteva zeci, nu se suprapuneau cu ceea ce c?utam eu – dovad? a superficialit??ii funciare care m? anima ?i m? anim?, īnc?. La fel am p??it ?i cu c?ut?rile din domeniul meu profesional – intr?rile medicale erau īnc? insuficient de bine sistematizate pentru un c?ut?tor submediocru (adic? subsemnatul), a?a c?, īn continuare, trebuia s? umblu mult ?i bine, frunz?rind tradi?ionala hārtie, ceea ce, n-am cum s? nu m?rturisesc, īmi furnizeaz? aproape 50% din pl?cerea unei lecturi. Prin urmare, eram un ins perfect adaptat condi?iei de lector pe dou? medii, avānd cumva impresia c? hārtia ?i displayul sunt complementare, c? www. e un ins numai bun s?-?i deschid? rapid ni?te perspective de documentare, c? grosul informa?iei nu va fi dislocat niciodat? de pe hārtie etc.
Pe urm?, totu?i…
Pe urm?, totu?i, am avut o treab? secret? – nu spui care. Cum-necum, treaba asta secret? implica ceva trageri cu ochiul peste ni?te texte clasice. Textele cu pricina nu devoaleaz? secretul, a?a c? am s? le amintesc aici: Bhagavad Gita, Iliada, De mysteriis ?i Canonul Pali – nu v? ambala?i, c? habar n-am despre ce vorbesc! Pur ?i simplu, trebuia s? aflu cāte ceva despre… hm, intr?rile de mai sus, c? s?-mi satisfac ni?te banale curiozit??i f?r? finalitate.
Eiii, ?i m-am dus, la īnceput, pe Proiectul Gutenberg, c? v?zusem eu c? se cam ocupau de texte din astea, mai preten?ioase, mai academice, mai vārtoase, cognitiv vorbind. Prima surpriz? a fost cānd am dat peste mii de c?r?i, deja, (acum au 25.000 de texte online) parte din ele acoperind ?i ceea ce, cu ani īn urm?, constituiau un domeniu de interes pentru un ins atras numai de suprafa?a lucitoare a bizarului – adic? moi.
A doua surpriz? a fost cānd, forānd dup? Bhagavad Gita, am dat peste mai multe variante de traducere ale acesteia, cu note de pop-up (era s? scriu: de subsol) extrem de am?nun?ite ?i cu trimiteri la referin?e critice care, pe mine unul, m-au satisf?cut. Culmea, īns?, am īncasat-o la Iliada: printre multiplele variante online, am dat ?i peste o traducere īn englez? cu mult mai lecturabil? (varianta Samuel Butler) decāt varianta īn romān? a lui G. Murnu, cea la care am avut acces īn anii ’70 cānd, tot a?a, nu-?’ de ce, m? apucase un chef de imersiune īn cultura Greciei Antice ?i-mi propusesem s? īnv?? greaca veche – nu exclama?i, v? rog, nicicum: nici aceast? īncercare nu a l?sat urm?ri: din greaca veche n-am r?mas decāt cu pous karis, adicć picior gražios, pardon, adic? picior gra?ios…
Fire?te, despre literatur? ?i domeniile conexe, nu-mi pot permite s? avansez considera?ii axoiologice (m-oi fi exprimat corect?), neavānd o preg?tire īn domeniu. Vorbim despre art?, iar eu, ca ?i mul?i al?i wanderers online, respect?m acea lege recent? care se refer? la tribalizarea intereselor estetice, prin urmare, c?ut?rile mele sunt mult prea ?intite ?i, totodat?, lipsite de n?zuin?a c?tre fundamental ?i solid.
BTW, dac? exist?, totu?i, ?i persoane serioase online, īi anun? c? existe mai multe site-uri care īi pot ajuta s? īnve?e greaca veche…
Dar, nu e c?derea mea s? vorbesc despre greaca veche, despre Sappho īn edi?ie electronic? bilingv?, despre poemele lui Yeats online, sau despre acelea?i texte online ale lui Spinoza…
Īn ce prive?te medicina, īns?…
Ei bine, www. este mai mult decāt ofertant īn aceast? privin??, ?i nu m? refer doar la informa?ia pl?tibil? – un fel de PPV, dar nu pentru porneturi. Practic, toate domeniile de interes ale specialit??ii mele, destul de restrāns? ca public-?int? (i.e. chirurgie toracic?) sunt acoperite de internet ?i asta nu numai īn ce prive?te articolele-trunchi, dup? cum mi-am permis s? le denumesc, adic? acele articole care discut?, exhaustiv d.p.d.v. informa?ional, un anumit subiect. Ceea ce doresc s? subliniez este c?, ?i īn ceea ce prive?te anumite subtilit??i medicale, exist? un num?r copios de intr?ri la care, un c?ut?tor mediu ajunge cu relativ? facilitate. Recent, am avut de operat un coleg ?i, pentru asta, am c?utat trick-uri online ą propos de tiroidectomie – le-am ?i g?sit, pe mai multe site-uri, unul dintre cele mai interesante fiind scris de un chirurg american care opereaz? īn Africa Neagr? ?i care ī?i ofer?, in extenso , son savoir faire, al?turi de schi?e anatomice ?i de g?selni?e tehnice.
Cu alte cuvinte, adev?ratul challenge (sun? enervant pentru francofilii de extrac?ie dāmbovi?ean?, je ne sais que trop bien!), adev?ratul challenge pe care ?i-l ridic? internetul, a?adar, este… s? ai suficient? r?bdare pentru a c?uta, ba chiar s? īnve?i cum s?-?i refine your querries.
Acum, ce s? v? spun – eu fac parte din acea specie de in?i care au īnv??at la facultate c? fundamental este s? ?tii s? cau?i ?i nu s? īnve?i pe deasupra, ą la Rostoganu. Pe de alt? parte, pl?cerea mea de a cunoa?te nu este īntr-atāt de rafinat? īncāt s?-mi doresc a īnmagazina miliarde de exa-, zetta- sau yottabi?i ci, mai degrab?, de a avea un readiness (sun? cam vrai?te) la aceast? memorie extern? care se nume?te internet.
Pe de alt? parte, nici nu fac parte din specia so well nurtured īn Muntenia – acea specie care consider? c? informa?ia trebuie p?strat? doar pentru ochii ale?i, (pentru cei din familie, mai ales), respectānd vechiul precept nescris ?i mai mult decāt banal care spune c? informa?ia e putere. Sistemul īn spe?? a dus, ?i m? refer acum numai la medicina romāneasc?, la generarea unor fiefuri īn loc de clinici, fiefuri īn care know-how-ul se transmite dinastic sau contra cost, chestie unic? pe p?mānt. Acum, dac? regula o fi aceea?i ?i īn cultur?, io nu m? bag, pentru c?-s’ om simplu, chirurg, precum ?ti?i, iar chirurgii se trag din b?rbieri, adic? dintr-un fel de proletari, a?a c? p?rerea mea nu are relevan??.
Mda. Serait-ce l’Internet un Salon des Refusés culturels, par hasard? (Oare m-oi fi exprimat corect?). ?i, dac? o fi a?a, oare francofilii no?tri dispre?uitori īn ale democratiz?rii culturii, or fi uitat ce scrie pe toate Larusurile? M? refer la chestia aia cu sem?n īn toate vānturile, dac?-mi e permis? topica barbar? ?i lexicul romānesc cu derive semantice incontrolabil-vulgare…
Īn consecin??, les amis, cred c? internetul nu d?uneaz? decāt ochilor. ?i, bineīn?eles, pl?cerii mele de a r?sfoi pagini, pl?cere despre care nu pot s? bag māna īn foc c? n-ar fi o chestie desuet?, de care fiic?-mea o s? rād? cāndva, oricāt de mult o s? m? deranjeze o atare ocuren??….
 
 
N.B. – n-am oferit link-uri pentru exemplele din articol, preferānd s? v? supun ordaliei unei c?ut?ri cu Google, ori cu alte motoare de c?utare – c?utare care ī?i are, de ce nu, savoarea ei reprobabil? (īn context academic, bien sūr).

Tags:



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X