2 Mai – Vama Veche (foileton mainstream – 0.8)

25 octombrie 2008
7.
 
- Cinci grade babord, ordon? fiul Fevroniei pe când vedeta trecea pe sub podul mobil de la intrarea în portul Mangalia.
- Cinci grade babord, confirm? timonierul.
- Ma?ina u?or înainte!
Driiiiing!
Lu?? privea la girocompas din spatele timonierului. Nu avea ce s? caute acolo, în sala de comand?, numai c?, în seara aceasta trebuia s? se bage pe sub nasul locotenentului: se f?cuser? trei luni de când nu mai d?duse pe acas?.
- Fir-ar al dracului de pilon! Da’ tu nu-l vezi? E?ti chior? Ce naiba… Ie?i prima dat? prin ?enal? – Furios, Marcel alerg? la babord, privind cum copastia trecea razant cu pilonul, la mai pu?in de un metru. Jum?tate înainte! – strig? el.
Driiiing!
Vedeta ?â?ni printre cele dou? diguri paralele, ca dou? spin?ri de cetaceu, înghe?ate. Apoi: marea liber?.
Lu?? î?i aminti de câmpurile de acas?. Hm, parc?-parc? ar fi sorbit dintr-o ciorb? din aia, de porc, acrit? cu zeam? de varz?, f?cut? de maic?-sa… Se apropie de fiul Fevroniei ?i întreb? ?i el, a?a, ca s? se afle în treab?:
- Ce zice?i, tov locotenent? Se monteaz? marea?
Urm? o pauz?. Ofi?erul se întoarse spre timonier:
- Banda stânga! În noaptea asta începem cu careul 14! Cu toat? viteza! – driiiing! – Tu nu trebuia s? fii în infirmerie, m?? – se r?sti apoi la Lu??, care se trase deîndat? în spatele ecranului radar.
În clipa aceea, se deschise u?a culoarului dinspre cabine. Ap?ruse plutonierul cu cafelele. Mirosul am?rui. Noaptea de lân? neagr?. Î?i aprinser? ?ig?rile. Sorbir? cu to?ii, aproape concomitent, prima gur? de cafea. Un val îi lu? prin surprindere, lovindu-i travers.
- Dumnezeii m?-sii! – exclam? locotenentul – Mi-am p?tat vestonul! Aduce?i ni?te ap?!
Lu?? d?du fuga pe culoar, la frigider, ?i scoase sticla de ap? de b?ut. În jur mirosea a p?cur? ?i a tabl? încins?. F?r? s?-?i dea seama cum, î?i aminti de felul caraghios în care se întindeau gâ?tele când erau s?tule, ca ?i cum ar fi f?cut cump?na. Zâmbi. Revenind în sala comenzilor, îl izbi aroma de cafea cald?. Acas? la el nu mirosise nicicând a?a ceva.
Ei, ?i?
- Uita?i ni?te ap?, tov locotenent! S? v? cur??a?i…
- Hai s? tr?ie?ti, zise fiul Fevroniei ?i, dându-?i jos vestonul, se apuc? s?-l cure?e de pata de cafea.
- Avem un vas la 4 mile, 35 de grade tribord, anun?? secundul.
Marcel arunc? vestonul pe un sp?tar ?i ie?i în grab? pe punte. Puse binoclul la ochi ?i privi în bezn?: o lumini?? abia vizibil? p?rea s? joace peste mare undeva departe, tare departe. Pe Marcel îl cuprinse unul dintre acele gânduri de neîn?eles – parc? îi vedea pe marinarii aceia necunoscu?i, preocupa?i s? men?in? cursul navei, ca ?i el. La ce folosea tot chinul ?sta? Oameni deosebi?i se încruci?au mereu, prin g?ri, prin porturi, pe m?ri, pe ?osele, prin ora?e, prin hoteluri, na, pe unde vroiai, se vedeau pre? de o clip?, î?i înregistrau tr?s?turile, cum erau îmbr?ca?i, mai ?tiu eu ce, dup? care disp?rea, fiecare, pe calea lui, disp?rând pentru totdeauna din ochii ?i min?ile celor cu care se întâlniser?, de parc? nici n-ar fi existat vreodat?. Adic?, d?deau un fel de semnal, cum c?, uite, sunt aici ?i tr?iesc, doar pentru a se afunda, la loc, în neant.
Marcel lans? peste um?r, spre sala comenzilor:
- Ro?’ în ro?’, drumul bun din mo?-str?mo?! Ia intra?i pe frecven?a ?lora de la Constan?a ?i vede?i ce-i cu vaporu’ ?sta…
- D 18, D 18! Port control! Ne intereseaz? datele despre nava din pozi?ia… – se apuc? se strige secundul în microfon.
Înc? un val îi izbi la travers, iar Lu?? se repezi spre Marcel de parc? ar fi dorit s?-l sprijine. În clipa aceea, sim?i cum i se încing obrajii ?i se întreb? brusc: ce naiba faci? Îl sluje?ti pe ?sta de parc? ar fi boieru’ Meteleanu? De ce dracu’ nu-i raportezi, pur ?i simplu, c? trebuie s? pleci acas?? Doar ai dreptul la permisia asta… De ce naiba te tot bagi sub nasul lui?
Dintotdeauna, Lu?? f?cuse cam ceea ce avusese el chef, chiar ?i când î?i dorise lucruri de neîmplinit – se lupta, cu sau f?r? motiv, cu p?rin?ii, cu profesorii, cu prietenii, iar conflictul se rezolva, deseori, cu înfrângeri, dar niciodat?, fir-ar s? fie, niciodat? nu plecase capul în fa?a celorlal?i. În plus îns?, se mai gândi Lu??, permisia era dreptul lui – un drept consfiin?it prin regulamentele militare, dar, cu toate astea, uite-te la el cum se c?ciulea ca s-o ob?in?.
Pe de alt? parte, îi era dor de cas?, avea chef s? doarm? m?car câteva zile singur în camer?, s? se trezeasc? târziu, s? se întind? în a?ternuturi pân?-i pocneau oasele, s? deschid? geamul sub care se întindea via din curte; vroia s? bea un vin cu prietenii, vroia s-o monzoleasc? pe Gina la Gorgan, avea chef s? povesteasc? tuturor ce se întâmpl? pe o vedet? de patrulare
Ce naiba c?uta el acum pe fier?tania asta care mirosea a tabl? încins? ?i a fum?
- Nu te-ai dus jos, m?i Lu??? – îl întreb?, prietenos de data asta, fiul Fevroniei.
- Nu, tovar??e locotenent. M? plictisesc de moarte în infirmerie. Dac-o fi ceva, doamne fe, ?tiu b?ie?ii cum s? dea de mine.
Numai c?, niciodat? nu se petrecuse nici un eveniment în timpul misiunilor lor. Ca un f?cut, vedeta D 18 nu pusese nicicând mâna pe vreun transfug ?i, chiar dac? ar fi f?cut-o – ce leg?tura putea s? aib? infirmierul cu o astfel de captur??
- Ajungem la extremitatea estic? a careului 14, anun?? timonierul.
- În regul?. Banda dreapta! – vedeta se l?s? spre babord, tres?lt?, vibr?, încas? ni?te valuri clipocitoare în coc?, dup? care î?i relu? drumul molcom în noapte – Ce drum ai?
- 180 de grade, toar? lent!
- Drept a?a!
- Drept a?a, confirm? timonierul.
Ofi?erul d?du s?-?i mai aprind? o ?igar?, dar Lu?? r?s?rise deja lâng? el, cu chibritul aprins. Se auzi un mul?umesc, urmat de un zâmbet pe care Lu?? se str?dui s?-l considere doar un semn de simpatie, nu de ironie.
Abia peste mult timp, în ianuarie ’90, fostul soldat, disperat c? nu mai ajungea acas?, acum sondor la schela de petrol de lâng? sat, abia atunci, deci, avea s?-?i reaminteasc? Lu??, pentru prima oar?, ce fel de compromisuri f?cuse în acea misiune de patrulare. Gândurile aveau s?-l n?p?deasc? în chiar camera pe care, pe mare fiind, o visase ca refugiu în fa?a vie?ii cazone – avea s? se afle al?turi de o muiere care dormea dus?, sfor?ind u?urel, femeie?te, muiere de care, în 1983, nici nu auzise m?car. Lu?? vroia s? plece în Marea Nordului, pe o platform? petrolier? norvegian? ?i nu era în stare s?-?i ia inima în din?i ca s?-i spun? nevestei ce planuri îl bântuiau, la fel cum, cu ani în urm?, tot amânase s?-l roage pe locotenent s?-i dea drumul acas?.
Of, of, avea s? se întrebe Lu??, cum de-am plecat eu capul pentru o am?rât? de permisie?
Dar, în noaptea de 13 spre 14 august, 1983, soldatului Ro?u Lu?? Decebal îi pulsa sub craniu imaginea nucului, numit dup? el, Decebal, nuc plantat în curte de tat?l lui, în chiar anul na?terii fiului s?u mai mic. Ce umbr? d?dea nenorocitul ?la de nuc… ?i ce vin pi?c?tor puteai s? bei seara, sub crengile lui!
- Ce zice?i toar? lent? Prindem ?i noi pu?in? muzic??
Era contrar regulamentului, dar ofi?erul aprob? din cap. De obicei, prindeau un post turcesc cu muzic? disco ?i new wave, care-i încânta pe or??eni; cei de la ?ar? nu ?tiau ce s? zic? dar, oricum ar fi luat-o, pe lâng? c? era ceva la mod?, era, mai ales, contrar regulamentului, a?a c?, la întoarcerea în casele lor joase, de c?r?mid? ?i paiant?, r?spândite prin b?r?ganuri, aveau s? fac? gât în fa?a celorlal?i, c? ce muzic? asculta?i voi, b?? C? habar n-ave?i pe ce lume sunte?i! ?i aveau s? aduc? ei casete ?i benzi trase de la posturi str?ine, cu muzic? american? ?i englezeasc?, iar când cheful avea s? ajung? la paroxism, urmau s? pun? ?i ceva muzic? de-a lor: o popular? nemaiauzit? pe vremea aceea, un hibrid între dansurile turce?ti, grece?ti ?i ?ig?ne?ti. Un new wave popular, domne’! ?ia, prin c?minele culturale, aveau s? zdup?ie dup? nervul cel nou, ultima g?selni?? cu b?rba?i ce plângeau dup? anii de închisoare, cu femei ce-?i chemau acas? aman?ii în timp ce so?ii erau pleca?i la munc?, melodii cu cu?ite, ?lag?re cu b?t?i – noua muzic? popular? român?, b????i! Cum dracu’ de nu ?tiuser? de ea pân? atunci? Care foaie verde? Ce fluiera?? Era vremea gherlelor ?i a scrâ?netelor din din?i, da la Nistru pân’ la Tisa, b??h!
A?a c?, cei de pe vedet? s-au apucat s? caute în eter postul turcesc de radio. Ei, da, se auzi Rick Springfield, cu State of the Heart, ritmat de p?c?niturile ?i de fâ?âiturile parazi?ilor. Vigia din tribord începu s? bat? tactul cu piciorul.
Locotenentul zâmbi când îl v?zu ?i trecu în locul lui:
- Hai, ia du-te ?i urm?re?te, tu, radarul! – îi ordon? ?i se apropie de copastie, punând binoclul la ochi. Privi în bezn?.
- Ce faci, b?, Marine? P?i, îl la?i pe toar? lent s?-?i fac? munca, b?? – se amuz? timonierul. Între timp, Lu?? se strecurase ?i el spre puntea tribord ?i privea spre mare.
- Ce dracu’, m?, nu se vede nimic pe bezna asta, coment? secundul. M?, ia uita?i-v? în frigiderul ?la! G?si?i, m?, ?i voi, ceva mai de doamne-ajut??
- Doar mâncare, toar? lent, sosi, instantaneu, r?spunsul ordonan?ei secundului.
Lu?? nici nu mi?c? – nu se sinchisea de nimic, cât? vreme el avea treab? cu ast?lalt, cu fiul Fevroniei…
- P?i da, ce al’ceva crezi c? vreau io, m?? – întreb? secundul. În misiune nu se consum? alcool! Regulamentul e mai mult decât clar!
Pufnir? cu to?ii în râs – pentru majoritatea, ordinul suna tocmai pe dos: nici o misiune f?r? coniac!
Lu?? privea pe mare, al?turi de comandant. Se vedeau luminile de la Vama Veche, pâlpâitoare, ca o spum? diamantifer? împro?cat? pe ??rm. Valurile sem?nau cu ni?te bl?nuri moi. Umflate. Nu mirosea deloc a ap? – se sim?ea doar izul de tabl? încins?.
Ce dracu… ce dracu… – c?sc? ochii Lu??, deodat?. Ce face lentul? Nu vede?! Are binoclu, doar… Nu e atent?! Ce dracu’?
Lu?? sim?i c?-l ia cu furnic?turi. I se p?ruse, mai întâi, dar apoi devenise sigur: pe mare, la vreo optzeci-nou?zeci de metri de ei, se leg?na o barc? pneumatic?. Te pomene?ti c? toar? lent nu privea spre mica ambarca?iune!
Na, permisia, î?i zise Lu??, înghi?ind în sec. Strig? cu glas tare:
- Ambarca?iune la tribord, toar? lent! La v’o nooj’ de bra?e, folosi el terminologia consacrat? pe mare, pentru a da mai mult? greutate cuvintelor. Uita?i! – întinse el degetul.
To?i privir? în direc?ia ar?tat? de el. Nu se vedea mare lucru.
- M?, tu ai înebunit, exclam? secundul.
Fiul Fevroniei privi prin binoclu.
- Nu v?d nimic, remarc? el, potolit.
- S? punem proiectorul, se ambal? Lu??, spunându-?i c? merita riscul: dac? se în?elase, avea s? se aleag? cu un perdaf, dar dac? v?zuse bine?
- B?, Lu??, tu e?ti prost, b?, îl lu? în primire vigia de la tribord.
- Nu-s’ prost, m?, nu-s’ prost… Toar? lent, pe cuvânt c? am v?zut ceva…
- Ai v?zut-o pe m?-ta-n baie, b?h! – zise vigia, pufnind în râs. Vede?i c? ?sta are chef de permisie, toar? lent! V? spun eu!
Ceilal?i marinari râser? ?i ei. Fiul Fevroniei se preg?ti s? dea ordin de schimbare a cursului, când, Lu?? strig? din nou:
- S?-mi sar? ochii dac? nu e acolo o barc?! O d’aia de cauciuc, toar? lent! Pune?i proiectorul, pe bune c? am v?zut o barc?…
Al?i doi marinari se apropiar? de copastie ?i privir? în bezn?.
- Io nu v?d nimic, zise unul.
- Ba, parc?… Hm, nu pot s? zic, zise altul. Binoclu’ ?la nu v-ajut?, toar? lent?
Punând binoclul la ochi, fiul Fevroniei în?epeni: pre? de o secund? foarte scurt?, z?ri barca lui Andrei. Eh, cum naiba… se mir? el.
- Hai, b?, Marcele, aprinde naibii proiectoru’ ?la, c? altfel o s? se strâng? to?i pufarezii la tribord, strig? secundul.
- ?ti?i care sunt consemnele… Aprindem proiectorul doar dup? ce avem dou? confirm?ri vizuale ?i…
- Iar am v?zut-o! – strig? Lu??. Pentru o clip?, a acoperit luminile din Vam? ?i dup? aia iar a disp?rut.
- O fi fost un val mai mare, zise vigia de la tribord.
- Hai s? punem proiectoru’ ?la, m?i Marcele, zise secundul… C? ne ies vorbe dup? aia…
Fiul Fevroniei se duse spre prova, scanând întunericul prin binoclu. Cum naiba, dar cum naiba de se potriviser? lucrurile a?a?
- Ei, ce facem? – întreb?, iar??i, secundul.
- V? jur c?-i acolo, toar? lent! – se rug? Lu?? de el.
Secundul se apropie de Marcel ?i-i strecur? la ureche:
- D?-le, naibii, de consemne ?i aprinde proiectorul ?la, c? te pomene?ti cu unu’ d-?sta c? ne d? naibii, în gât, la ceist
- Ai dreptate, ?opti Marcel, dup? care strig?: Aprinde?i proiectorul tribord!
Aprinser? proiectorul, iar vigia se apuc? s? baleieze întinderea neagr? ?i plesc?itoare a m?rii. Ciudat: chiar în clipele acelea, radioul turcesc difuza I’ll be watching you, cu Police.
- Mai în spate, Marine! – se agit? Lu?? ca un fluture beat, alergând de-a lungul copastiei. L-am l?sat la pupa tribord.
- M?, dac? nu-i nimic, te zbor la dilibau, scrâ?ni fiul Fevroniei.
- Ba, are dreptate, m?i! – izbucni secundul. E dat în pa?te, Lu?? ?sta… Ce ochi are…
- Na, c-am prins ?i noi unul…
- Al dracu’ Lu??, cu m?-sa, î?i spuneau ei unul altuia.
În plin? lumin?, Andrei l?sase padelele vrai?te ?i privea, n?uc, drept în proiector, cu ochii holba?i, ca iepurii ?ia pe care îi braconai din ma?in?, la lumina farului.
- Stop ma?ina! – ordon? tân?rul ofi?er. Pune înapoi! – driiiiing! driiiiiing! Apoi, lu? o porta-voce ?i strig? spre cel pe care-l p?r?sise cu vreo cinci ore în urm?: Te întinzi în barc?, cu fa?a-n jos, cu mâinile la ceaf?!
Se apropiar? de el ?i-i aruncar? o saul?.
- Prinde-o, strig? vigia.
Andrei se execut?.
- Vira, vira! – strig? Marcel. Deîndat? ce Andrei a trecut copastia, unul dintre solda?i îl pocni peste gur?:
- ’tu-?i muma ta de bou!
Între timp, ap?ruse ?i maistrul ma?inist, gol pân? la brâu, ?i buuuufff! – îl plesni pe Andrei în cap. Andrei se cl?tin?, îi curgea deja sânge din gur?.
- Ia vezi-l, m?! Are acte la el? – se interes? maistrul.
Bineîn?eles c? avea, cu banii laolalt?, în punga de la gât.
- Iete, inginer… – îi frunz?rir? hârtia matricol? de la facultate, cu antetul aferent – Fost student, deduse maistrul. ?i are verzitur? pe el cât cuprinde! – ?i-l izbi, din nou, în burt?, cu sete.
Andrei se îndoi, dar î?i reveni destul de repede ?i schi?? un zâmbet vag.
- Râde-al dracului! Râde! C? numa’ de-ai lor pleac?! Numa’ d’??tia aranja?i! Ce v? trebe, m?? Ce? – se pornise acum unul dintre solda?i, participând la spectacol cun un pumn bine plasat.
- De bine, domne’, de prea mult bine pleac?… Ascult?-m? pe mine, zise maistrul ?i-i repezi lui Andrei înc? un pumn în burt?.
- Gata! Potoli?i-v?! Trebuie s? continu?m patrularea! O s-o încaseze cum trebuie de la b?ie?i, se b?g? fiul Fevroniei. La arest cu el!
Îl îmbrâncir? pe sc?rile ce coborau spre careu, izbindu-l de pere?ii blinda?i al culoarului. Pre? de o clip?, Andrei se opri în loc, privindu-l pe Lu??.
- Ce te ui?i, m?, la el? Ce? ?i-e ciud? c? te-a prins ?i vrei s?-l ?ii minte? Ia, b?, Lu??! D?-i m?, ?i tu, una, s? te ?in? minte!
Lu?? încremenise îns?, holbându-se în ochii lui Andrei. Îi curgea sânge din nas ?i din buze. Fir-ar a dracu’ de permisie…
- Hai, m? Lu??! Miruie?te-l, b?!
- Termina?i! – ordon? Marcel. Duce?i infractorul în arest!
Marinarii se îmbulzir? în jurul lui Andrei, care înjurând, care scuipând – numai Lu?? r?mase pe punte, sprijinit de copastie cu amândou? mâinile, privind cu ochii c?sca?i larg în urma lui Andrei, nemi?cat. Abia acum î?i amintise ce auzise prin sat, pe la col?uri, despre b?t?ile cumplite pe care le încasase taic?-s?u, un transfug ?i el, dup? ce sârbii îl returnaser? autorit??ilor române.
Uite cu ce mi-am pl?tit permisia, î?i zise Lu??, furios, parc?, pe gândurile astea care-i veneau în minte, nechemate de nimeni. ?i nici m?car nu mi-a f?cut nimic…
- B???, o s?-?i dea ??tia permisie, îi zise unul dintre colegi, invidios, de parc? i-ar fi ascultat gândurile, numai c? Lu?? r?mase stan? de piatr? pe puntea care se cl?tina alene, gândindu-se c? tocmai îl tr?dase pe taic?-s?u.
Dup? trei zile, în timp ce schimba trenul în Gara de Nord ca s? se duc? acas?, începu s? se gândeasc? la minciuna pe care trebuia s? le-o trag? alor s?i, ca s? justifice gradul cel nou de pe umeri, al?turi de prea multele zile primite ca recompens? pentru prinderea lui Andrei.
Dar, nu-?i f?cea Lu?? probleme din atâta lucru: o s? le povesteasc? ceva cu o gaur? de ap? în cal? pe care o depistase el, salvând, astfel, vedeta, de la o scufundare sigur?, c? ?i-a?a n-o s? în?eleag? mare lucru ai lui.
?i a?a se retrase Lu?? din via?a lui Andrei Vasilescu, pentru totdeauna.

Tags:



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X