EPIDEEMIA – foileton – 0.1

27 august 2008
1.
 
Un tremur abia sim?it str?b?tu suprafa?a apei, dar Bun?seara nu-l b?g? de seam? – ochii s?i c?utau în v?zduhul cenu?iu dup? pesc?ru?ii care abia se mai z?reau. Stolul se învârtea în cercuri largi, chir?ind stins, semn c? d?duse de urma balenei.
- I-au luat urma? – strig? Sil din spate.
Bun?seara nu-i r?spunse. Vâsli rar, abia cufundând padela în ap?, iar caiacul alunec? f?r? zgomot vreo zece-dou?sprezece bra?e, dup? care r?mase nemi?cat pe marea neted? precum oglinda. Se uit? de jur-împrejur, dar restul vân?torilor nu se vedeau – ca de obicei, Bun?seara împreun? cu Sil o luaser? cu mult înainte ?i se treziser? singuri în mijlocul apelor reci. Undeva spre apus se întrez?rea linia argintie a ??rmului. Bun?seara se gândi la ai s?i ?i oft?.
 

 
Trebuie s? prindem balena asta nenorocit?, î?i zise el. Scuip? într-o parte. Saliva înghe?? înainte s? ating? apa. Când naiba s-o fi l?sat gerul ?sta? – se mir? Bun?seara, c? el nici c?-l sim?ise: era lac de sudoare dup? cât vâslise pe urma blestematei de balene.
Of, ne prinde înghe?ul aici! O s? ne înghesuie banchiza ?i s? vezi dup? aia chin cu balena… Se aplec? s? verifice castorul de pe fundul caiacului: blana îi era c?ldu?? ?i morm?ia înceti?or, gata de treab?. Bun?seara zâmbi ?i-l mângâie, de parc? ar fi fost Niurki, malamutul cel juc?u? de acas?. Apoi se îngriji de solu?iile nutritive care susurau, pic-pic-pic, prin tubulatura castorului.
Mda, castorul era tocmai bun! Bun?seara era tare mândru de el – îl cump?rase cu mai bine de un chintal de sperman?et, acum doi ani, de la târgul din Frontoppidan, iar castorul nu-l l?sase niciodat? de izbeli?te. Învârtea neobosit la elicea aia din omopla?i de foc?, oricât de rea ar fi fost marea. De vreo dou? ori chiar, îl scosese din rahat, când se l?sase înghe?ul ?la brusc, acoperind marea cu o pojghi?? de ghea?? suficient de solid? ca s? încle?teze caiacele departe de ??rm, dar mult prea fragil? ca s? te lase s? te întorci în sat pe picioare. Castorul lui Bun?seara fusese îns? îndeajuns de for?os ca s? croiasc? o cale prin ghea?a sub?ire, pân? aproape de sat.
Acum, îns?, castorul doar a?tepta: balena i-ar fi auzit murmurul, oricât de departe s-ar fi aflat.
Deodat?, Bun?seara ciuli urechile. Pesc?ru?ii nu mai chir?iau. P?reau s? pluteasc? f?r? scop. A?teptau.
 

 
Apoi, un nou tremur alerg? pe suprafa?a m?rii, urmat de un clinchet metalic, îndep?rtat.
- Cutremur, sau înghe?? – se îngrijor? Sil.
- Orice-ar fi, vreau s? ucidem balena asta, zise Bun?seara, morm?ind în barb?.
- Dac? d? înghe?ul… – începu Sil, dar Bun?seara i-o retez?:
- Nu te mai plânge! F?r? balena asta, murim de foame! D?m col?u’, pricepi? Tu, eu, femeia ta, copiii t?i, fata mea, femeia mea, to?i ceilal?i… To?i, pricepi?
R?sufl? adânc ?i începu s? iscodeasc? în câmp dup? semn?turile pesc?ru?ilor. Erau tineri, prea tineri, fir-ar s? fie, a?a c? bâjbâi dup? ei mai bine de un minut pân?-i descoperi. Nu-i strig?, c?ci se temea s? nu-i sperie, mai ales c? pr?p?di?ii p?reau s? vad? balena deja.
- Pun scribul pe pesc?ru?i, ?opti Bun?seara. Nu mai scoate nici un sunet, m?i Sil, c? prea-s tem?tori ?i-o s? se duc? dracului toat? alerg?tura noastr?. ?i, nu care cumva s?-?i porne?ti castorul tocmai acum…
- M?car mi-ar fi ?inut de cald!
- Preferi s? cr?pi de foame?
Sil înghi?i în sec. Îl z?ri pe Bun?seara cum se încrunt?, îi sim?i scribul cum se strecoar? printre semn?turile de toate felurile din câmp, dup? care îi auzi pe pesc?ru?i: prinser? a chir?i în cor, în acela?i fel cu to?ii, în timp ce zborul lor circular p?ru s? se supun?, treptat, unui calapod – de acum, d?deau roat? unul dup? cel?lalt, condu?i de Bun?seara ?i de scribul s?u. Apoi, Bun?seara îi f?cu semn lui Sil s? porneasc?.
Prinser? s? vâsleasc?, încet-încet, îndreptându-se spre locul îndep?rtat deasupra c?ruia zbura stolul. Sil î?i preg?ti ?i el scribul, lansându-l precum un prepelicar gr?bit printre miriadele de semn?turi ale câmpului: cote, spoturile a?ez?rilor, pachete meteo, semn?turile celorlal?i vân?tori, discu?ii între t?lmaci, muzic?, imagikonuri, vorbe de duh – pân? ce d?du ?i el peste pesc?ru?ii trimi?i s? ia urma balenei. Oh, da! Nenoroci?ii! Erau tineri ?i prea pu?in dresa?i dar, pân? la urm?, f?cuser? treab? bun?, am?râ?ii!
 
 
Sil se l?s? în voia scribului care, f?r? grab?, îi transcrise în minte imaginile v?zute de pesc?ru?i din înaltul cerului. Pe de o parte, vedea în tonuri mult mai lucitoare, mai bine desenate ?i înregistrând mai ales mi?c?rile bru?te dar, pe de alt? parte, câmpul vizual îi era mult mai îngust. Se relax?, a?teptând ca scribul s? ia în st?pânire to?i pesc?ru?ii, timp în care î?i spuse o rug?ciune scurt?, cât s? se obi?nuiasc? s? priveasc? precum p?s?rile. A?a fusese mereu: tat?l, bunicul, str?bunicul s?u – a?a f?cuser? ?i ei, de când se ?tiau pe ghe?uri.
Dup? o vreme, Sil z?ri balena. Prin ochii pesc?ru?ilor.
Se cufundase în adânc, la peste 20 de bra?e, dup? cum m?sur? scribul.
 

 
Sil o vedea cum înoat? bezmetic, îngrozit?, ?tiind c? cei doi vân?tori o h?ituiau… Nu trecu mult ?i Bun?seara d?du un ordin scurt scribului s?u, iar pesc?ru?ii deodat? se pr?v?lir? în picaj spre luciul apei. Imaginea balenei se ?terse pentru o clip?, dar scribul lui Sil se calibr? din mers. Vân?torul sim?i c? îl ia cu ame?eal?, privind în adâncul m?rii cu toate perechile de ochi ale stolului care se repezea nebune?te spre ?int?. F?cu un efort s? nu suprapun? imaginile scribului cu imaginile pe care i le ofereau propriii s?i ochii, îl v?zu pe Bun?seara cum începe s? padeleze gr?bit, se lu? dup? el, auzi ?fichiuitul aerului printre aripile pesc?ru?ilor amestecându-se cu clipocitul gr?bit al padelelor…
Oh, da! Vânez! – sim?i Sil cum îi d? sângele în clocot ?i, f?r? s? mai a?tepte ordinul lui Bun?seara, scoase dintre picioare tolba cu saramur? în care se zvârcoleau pe?tii-ac. Ziceai c?-s un cuib de ?erpi, îi veni lui Sil în minte un gând;
 

 
un gând desc?rcat din câmp, mai mult ca sigur, c?ci el n-avusese cum s? vad? ?erpi vreodat?.
- Oh, nemernica! – strig? Bun?seara ?i, deodat? întoarse caiacul, padelând din ce în ce mai puternic.
Sil se l?s? în voia scribului s?u ?i v?zu cum balena, sim?ind parc? apropierea vân?torilor, se repezea la suprafa?? venind direct spre ei. Pesc?ru?ii î?i oprir? ?i ei picajul, plutind la rasul apei, nesc?pând balena din ochi.
- Io arunc pe?tii dup? ea, m?i Bun?seara!
- Arunc?-i, arunc?-i odat?! Io-i p?strez pe-ai mei pentru când ajunge aproape de noi!
- Io arunc pe?tii ?i dau drumul ?i la castor !
- F? cât zgomot vrei, c? de-acum, ne-a v?zut!
Sil de?ert? în mare pe?tii prelungi ?i tari, înghe?a?i precum ni?te ?ur?uri –
mai apuc? s?-i vad? cum se scutur? precum câinii abia ie?i?i din ap?, dezghiocându-se din saramura înghe?at?, dup? care se repezir? în adânc, unduind cu vioiciune.
 

 
Pufnind, Sil începu s? vâsleasc? pe urmele lui Bun?seara, dup? care împunse în castor cu vârful botinei, trezindu-l la via??. Castorul morm?i gros ?i începu s? se umfle precum un foale, învârtind de zor la elicea din spatele caiacului.
N-apucar? s? se îndep?rteze prea mult, c? balena ?â?ni din ap?, zbur?t?cind pesc?ru?ii în toate p?r?ile, iar lui Sil i se rev?rsar? în minte zeci de imagini disparate, pân? s? apuce s? se desprind? de scrib. Îl z?ri pe Bun?seara, cu coada ochiului, cum î?i azvârlea pe?tii în ap?, apoi îl sim?i cum lanseaz? înc? un scrib în câmp.
 

 
Sil fur? o privire peste um?r. Balena se apropia, stârnind vâltori, mai repede decât cel mai iute castor care propulsa un caiac. Sil î?i lans? ?i el scribul pentru pe?ti, gr?bit, iar gerul umed al apelor îi cuprinse m?dularele cât ai bate din palme. Cu toate astea, scribul înc? nu lua pe?tii în st?pânire. Sil îl sim?ea acolo, în mare, iscodind pe?tii-ac, f?r? s? fac? nimic altceva.
Ce naiba? – se întreb?.
-   Pe?tii! Nu m? ascult?! – strig? el la Bun?seara.
-   F?-i s? te asculte, fir-ar s? fie, c? f?r? ei suntem mor?i!
Înjurând, Sil î?i mi?c? scribul într-o parte ?i în alta prin câmp, c?utând semn?turile pe?tilor. Sim?ea marea îngrozitor de rece, sim?ea umezeala, numai c? de v?zut nu vedea nimic, de parc? scribul c?p?tase o voin?? a lui care-i dicta s? nu fac? nimic.
-   M?i, Bun?seara! Scribul meu nu vede pe?tii!
-   Nu te prosti, Sil!
-   Al naibii Moscune, înjur? Sil. Eu i-am zis c? scribul ?sta face figuri, dar el mi-a zis c? e totul în regul?. Hai, odat?, scrib împu?it!
Deodat?, în mintea lui Sil se rev?rs? un caleidoscop de imagini tremurate, sparte în mii de buc??i ?i, în clipa urm?toare, începu s? vad? prin  apa cenu?iu-verzuie. R?sufl? u?urat. Apoi z?ri umbra balenei cum se n?pustea prin mare, drept spre ei, dup? care sim?i alunecarea ca de s?geat? a pe?tilor-ac prin undele înghe?ate, de parc? i-ar fi fost degete, mâini, ochi ?i urechi – niciodat? nu ?tiuse cu ce s? compare animalele pe care scribii îi luau în st?pânire pentru el.
Acu’, parc? ar fi piele, î?i zise Sil când scribul pe?tilor înregistr? înc? un tremolo la suprafa?a m?rii. Pesc?ru?ii se ridicar? brusc, speria?i de acea ciudat? cl?tin?tur? a apei. Iar??i se auzi clinchetul îndep?rtat.
- Of, înghea?? marea, m?i, Bun?seara!
- Nu te mai tângui! Vezi de pe?ti, c?-n ei ne e sc?parea!
Sil n-avea nevoie de sfaturi. Cârmea cu padela f?r? s? se mai uite înainte, parte din mintea lui fiind preocupat? s? men?in? caiacul pe traiectoria dorit?, în timp ce restul gândurilor îi înso?ea pe scribi: cel din pesc?ru?i îi ar?ta balena care se repezea prin ap?,
 

 
iar cel?lalt ghida pe?tii-ac spre umbra cetaceului, din ce în ce mai repede.
Auzi scâncetul ascu?it al balenei când primul pe?te-ac i se înfipse în burt?, forând cu botul prelung ?i ascu?it prin pielea mai groas? de o palm?. Repezi înc? un pe?te în flancul balenei, ?i înc? unul, desc?rcând cu iu?eal? sacii cu venin, numai c? balena era prea mare ca s? fie r?pus? cu una, cu dou?.
- Ochii! – îi strig? Bun?seara, îngrozit. Ochii, m?i Sil, c? ne prinde din urm?!
Sil puse st?pânire cu totul pe scribul pe?tilor. Iscodi balena din lunecarea r?sucitoare a pe?tilor-ac, se frec? de pielea ei zgrun?uroas?, ?erpuind mai repede ?i mai repede – ah, îi z?ri unul dintre ochi, mare cât un fund de foc? obez?.
- Gr?be?te-te! – r?cni Bun?seara.
Sil repezi doi pe?ti în ochiul balenei care slobozi un geam?t ascu?it, zvârcolindu-se ?i stârnind o volbur? sfârâitoare, în timp ce scribul tr?gea înd?r?t restul pe?tilor, cu gând s? a?tepte urm?toarea porunc? a lui Sil. În clipa aceea, pe?tii lui Bun?seara se n?pustir? ?i ei, unul dup? altul, înspre coada balenei, desc?rcând sacii de venin în mu?chii spin?rii, doar-doar ar paraliza-o. Pre? de o clip?, lui Sil i se p?ru c? balena se cutremur?, dar nu era decât apa care înghe?a brusc, p?truns? de gerul cumplit. Între timp, pe?tii lui Sil d?duser? roat? cetaceului ?i ajunseser? în dreptul celuilalt ochi – se azvârlir? în el, îl perforar? ?i-?i desc?rcar? veninul, iar balena slobozi, în sfâr?it, geam?tul în triluri care îi anun?a moartea.
 

 
- Sfinte Dumnezeule, se l?s? Bun?seara pe spate, abia r?suflând, în timp ce balena se r?sucea prin mare, b?tând fioros din coad? ?i împro?când jeturi de abur amestecat cu ap?. Hai, c’am r?pus-o!
Sil se chirci, sprijinind fruntea de padel?. Aproape to?i pe?tii îi muriser?. Se l?s? în voia scribului din pesc?ru?i, numai c? p?s?rile zburau care încotro, ame?indu-l de tot. Atunci, î?i rechem? scribii din câmp ?i r?mase doar cu el însu?i, înregistrând numai susurul unei melopee îndep?rtate, emise în câmp de cine ?tie cine ce necunoscut.
- Am avut noroc, m?i Bun?seara, zise Sil, privind la balena care începuse s? tresar? în spasme îndelungi, lansând tremolouri molcome în ap?. Dup? o vreme, balena deodat? p?ru ca înghea??, iar doi pesc?ru?i mai curajo?i se l?sar?, chir?ind, pe spinarea ei.
 

 
- Mare noroc, sosi dup? o vreme r?spunsul lui Bun?seara. Mare noroc. Acum, hai s?-i chem?m pe ceilal?i, s? vedem cum târâm fiara asta dup? noi. Îi chemi tu, Sil?
- Îi chem, surâse tân?rul.
N-apuc? bine s?-?i trimit? scribul în câmp, pe urmele tovar??ilor de vân?toare, c? le ?i auzi strig?tele îngrijorate.
- Ce e? – întreb? Bun?seara când îl v?zu cum se schimb? la fa??.
Sil se codi s? vorbeasc?, dar c?ut?tura lui Bun?seara îl f?cu s? zic? repede-repede:
- Trebuie s? te gr?be?ti s? ajungi în sat, m?i Bun?seara! Srebczak ne trimite vorb? c? fiic?-ta a c?zut bolnav?, la pat!
 
 
 
 
 
***

Tags:



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X