Orşova – cârlig

28 iunie 2008
Buuun, uite, ?sta post! E scris sub influen?a diapazonului, iar Maic ?tie d? ce. Povestea începe de la aceast? fotografie, recuperat? din zoaiele lu’ recycle bin, amestecate cu imbecilitatea mea funciar? din clipa în care ajung s? m? folosesc de butoane, ?urubelni?e, tastaturi, care de lupt? ?i armament conven?ional.
 
 
Et voila! M?n?stirea cu pricina se nume?te Sfânta Ana ?i se afl? coco?at? deasupra ora?ului Or?ova.
Care e treaba cu m?n?stirea? P?i, construc?ia ei a fost finan?at? de Pamfil ?eicaru. Monsieur Pamfil a luptat pe dealurile Or?ovei în WWI. Cu acea ocazie, insul a fost îngropat în p?mânt de explozia unui obuz austro-ungar. Sc?pând de la îngrop?ciunea neprogramat?, Pamfil s-a jurat c? o s? fac? iel o m?n?stire dulce ?i frumoas? prin apropiere. Acu’, voi îl ?ti?i p? Pamfil… Nu era el genul d? om care s? se emo?ioneze u?or, ba, mai mult, era extrem de priceput s?-i fac? pe ceilal?i s? se emo?ioneze – unii se emo?ionau într-atât de zdrav?n, încât nu ezitau s? construiasc? etaje, în contul unor nemaipomenite ?antaje jurnalistice. Era pu?in cam ca în zilele noastre, semn c? jurnalistu’ român nu ?i-a pierdut capacitatea de troc.
Revenind la messer Pamfil, nu-?’ cum dracu’ s-a întâmplat, da’ cu toat? capacitatea lui d? a emo?iona tot soiul d? in?i, cu H?l d? Sus nu s-a pus ?i s-a ?inut d? cuvânt: a construit m?n?stirea, chestie de care nu-l simt în stare pe Sorin Ro?ca St?nescu, s? zicem… Treaba e c? Pamfil a ridicat m?n?stirea d?stul d? târziu – într-atât d? târziu încât începutul lui WWII (Hai, b?, români, trece?i Prutul…) a împiedicat slujba de oficiere (a?a s-o fi zicând?) a hramului m?n?stirii cu pricina.
Dup? ce s-a terminat WWII, au venit ni?te in?i. Erau mul?i, erau nemânca?i, aveau s?mân?? de scandal ?i mai erau ?i teribil de frustra?i – proveneau dân recycle binu’ lu’ Freud. Nemânca?ii ??tia erau, mai ales, invidio?i c? ?ia care munceau aveau. Specia asta de migratori tardivi se numeau comuni?ti ?i se pricepeau la: furat ceasuri, violat femei, cai, porci, b?rba?i (cam orice fiin?? sau nefiin?? dotat? cu orificii), aruncat în aer, b?ut vagoane d? alcool. P? to?i îi chema Tudor Vladimirescu, fiind ei o fiin?? colectiv?. S? mirau din cale afar? când vedeau lenjerie de corp dar, l?sând flapsurile la o parte, fundamental pentru aceast? istorisire, erau mai atei decât je.
Cu mult mai atei.
Prin urmare, ?i-au b?gat picioarele în hramul m?n?stirii care, logic, a r?mas f?r? nume. Pe de alt? parte, Pamfil a migrat rapid c?tre statutul cel mai r?spândit în acei ani, devenind dujman al popo’ului, a?a c? a trebuit s-o taie dân ?ar?. Colegii lui de breasl? au relatat cu lux d? am?nunte tr?darea lu’ Pamfil ?i l-au înfierat, c? a?a merita derbedeu’ ?la care citise prea multe c?r?i ?i care f?cea analiz? politic? p? bune, chiar dac? n-avea laptopu’ la iel. În consecin??, baganbontu’ d? Pamfil s-a c?rat în Spania, a continuat s? publice Curentul ani de-a rândul, dup? care s-a retras în Germania, la Dachau, unde a ?i murit, în 1980.
?i acum, ciud??enia! M?n?stirea n-avea hram. Cu toate astea, într-o perioad? în care m?n?stirile cu hram ?i cu toate patalamalele în regul? erau fie rase, fie împilate, fie depopulate de c?lug?ri ?i maici, m?n?stirea lui Pamfil, criminalul care b?tuse palma cu Legiunea, m?n?stirea lui, deci, n-a p??it nimic.
S? fi uitat mul?imea închis? Tudor Vladimirescu d? iea? Noooo… Prin anii ’70, dac? nu m? în?el, BOR a trimis un înalt prelat în Germania, ca s? negocieze cu… hm, cremenalu’, despre statutul m?n?stirii.
Adic?, ce statut? Propriet??i nu mai existau, Biserica Ienei (d? pild?) fusese demolat? al?turi de multe altele, anumi?i practican?i ortodoc?i vehemen?i dân zilele noastre t?ceau mâlc p? vremurile alea, aflând c? alte m?n?stiri erau propuse spre spulberare dar, cu toate astea, un înalt prelat negocia ceva cu Pamfil cel dujman despre o m?n?stire f?r? hram, ridicat? cam p? unde în??rcase Mutu iapa.
Oare ce-or fi vorbit? ?i ce dracu’, Doamne iart?-m?, puteau s?-?i spun?, din moment ce pecereu’ era înfior?tor de neinteresat d? p?rerile altora când î?i propunea s? dea la gioale bisericii. En passant, m? întreb câte grade Celsius o fi avut pe um?r prelatul cu pricina, dar ce mai conteaz?? Ni?te in?i discre?ionari la ei acas? erau sufoca?i de un set de scrupule stupefiante , care îi for?au s? negocieze cu un cremenal înfierat pân ziare.Ce vreau io s? spun e c?, de pild?, când am ajuns în Spania cu nava ?coal? Neptun , ca mare medic d? bord, securistu’ care ne înso?ea ne-a ?inut o predic? catastrofic? (sic!) despre pericolele care ne pândeau prin ora?ul Pasajes, în cazul în care legionarii cei cruzi (cruzi în sensul d? tinerei, în plin? putere, ni?te ?ia mari ?i tari, la v’o 80 – 90 d? ani) luau contact cu noi.
Noi n-aveam voie cu legionarii, da’ prelatu’, fiin?? dedat? profesional la contacte cu dracu’, avea.
În fine. Cu acea ocazie, cremenalu’ d? Pamfil a c?zut cumva la pace cu Tudor Vladimirescu aka Pecereu, aka Nick Tchau-Sisko, aka Î.P.S. în exerci?iu. A?a c?, m?n?stirea a intrat, cumva, în legalitate…
S? fi fost doar dân cauz? c? e o m?n?stire frumoas?, care are un design cu vagi inflexiuni de arhitectur? shintoist??
 
 
Da, ?tiu, iar s? vede Haralambina, da’ io sunt supersti?ios ?i mi-e fric? s-o tai dân poze, chiar dac? iea n-are leg?tur? cu plotu’. Ca s? limpezesc lucrurile, îns?, am s? v? spun c? distinsa Haralambin? se îndrepta c?tre un curmal , cresc?tor în curtea m?n?stirii. Despre curmalii ??tia, pu?in mai încolo.
M? mai întreb: oare s? fi avut negocierile cu pricina v’o leg?tur? cu apropierea sufleteasc? a lui Nick de I. C. Dr?gan, fost legionar ?i mare magnat al gazelor naturale, care Dr?gan, la mai pu?in d? dooj’ d? kilometri d? m?n?stire, a ridicat uria?ul cap (are treij’ d? metri în?l?ime!) al lui Decebalus per Scorilo?
 
 
Ar fi tare marf? s? fie a?a, da’, având în vedere c? io imaginez pove?ti care n-au cum s? se întâmple, n-am cum s? cred în propriile mele brambureli.
Buuuun! ?i, în acest mod simplu, m?n?stirea a rezistat peste ani. ?i-a c?p?tat ?i hram dup? ’90 ?i, dân cauza asta, nu mai am ce s? spun despre iea, pen’c? tocmai a dec?zut în poveste banal?.
M? rooog… Misterul acelei negocieri, aparent f?r? motiva?ie între pecereu’ discre?ionar ?i dujmanu’ lui ferox, r?mâne. Exist? v’o patru volume scrise de domnul ?eicaru, care privesc o sumedenie d? p??anii inter ?i postbelice. Am s? le citesc, naibii ?i p’astea, c? poate oi g?si acolo v’un r?spuns, ceva.
Ah, diapazonu’ m? r?pune… Hai s? închei pân? nu m? preling p? taste, da’ s? nu uit… Curmalele alea… Dac? ajunge?i p? la m?n?stire, vede?i c? m?icu?ele fac o dulcea?? mirobolant?. ?i, dac? tot ajunge?i acolo, vede?i c? au o libr?rie plin? de c?r?i d? istorie interbelic? ?i comunist-precoce.
Ca s? le citi?i în lini?te deplin?, nu tre’e s? merge?i decât cu v’o 25 d? kilometri mai sus, la Mraconia, care e o a?ezare româneasc?, cu nume neao? românesc ?.c.l.
 
 
?i acum, ca s? v? z?d?r maximal, ce crede?i c? zice Densu?ianu despre zona luat? în discu?ie?
P?i, a?i auzit de acea munc? lui Hercule conex? cu uria?ul Geryon? Hercule a primit ca sarcin? s? aduc? înapoi turmele de bivoli ale uria?ului, care turme ajunseser? pe insula Erythia. Booon, insula Erythia n-ar fi fost decât insula Rusava (vede?i Dacia Hiperborean? pentru dezvoltarea/halucina?ia logic-poietic?), care insula Rusava se afla mai sus de Por?ile d? Fier, ?i la care Hercule a ajuns dând la o parte… coloanele care îi poart? numele.
Prin urmare, Gibraltaru’ e d?parte ?i e un vax. Coloanele lui Hercule sunt… Cazanele!
 
 
Treaba bizar? e c? I.C. Dr?gan, legionar, a fost mare pasionat de pove?tile lui Densu?ianu, c? Pamfil, filolegionar, era cam protocronist ?i c? Nick Tchao-Sisko, reabilitor p? blat al anumitor legionari, era ?i el un împ?timit al Daciei ca buric al p?mântului.
?i atunci, întreb din nou: ce naiba o fi discutat prelatul cel m?re? emis d? BOR în Germania, referitor la o biat? m?n?stire care n-avea, nici m?car acte în regul??
 
 

Tags:



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X