Cine e Thassos, sau…

16 iunie 2008

… "Windy days in Thassos pe vremea non-brucellozei", mai pe în?elesul lectorilor anglo-saxonofili, mari iubitori ai salatei de filme hollywoodiene… Vede?i c? postu’ ?sta ie cam lung (cam cât o zi d? post) da’ voi m? ?ti?i p? mine ?i, în plus, promit c? bag ni?te fotografii (ah, Selim, de ce n-am darul t?u la poze?).

P?i, Thassos. Thassos ?sta e o insul? suficient de mare ca s-o fi confundat cu uscatul continental în clipa când am intrat cu ma?ina în Kavala: aproximativ rotund?, insula are o circumferin?? de vreo 100 de kilometri ?i e surmontat? de un munte, Ypsarion pre numele lui, înalt de v’o 1200 de metri. Nu e departe de ??rmul Greciei - cu ferryboat-ul, de la Keramoti (preferabil celui din Kavala pentru c? merge din or? în or? între 5 diminea?a ?i 10 noaptea, fiind ?i mai ieftin), cu ferryboat-ul, deci, faci cam trei sferturi de or? pân? la Limenas, târg d? frunte p? insul?.
Hm… De pe ferry, Thassos ?sta se vede cam a?a:
 
                                                                 Feri Bacs!
 
Nu, Thassos nu e în jos, Thassos e chestia aia care se vede în planul doi – în jos m? uitam eu cu Haralambina (a?a a chemat-o pe fiic?-mea cât? vreme am stat în Grecia) dup? pesc?ru?i. Pesc?ru?ii ?ia erau ni?te ciumeci: veneau, ai naibii, în zbor, s? ia buc??i de pâine, sau biscui?i, în cioc.
Nu se putea ca Thassos s? n-aib? ?i el vreo origine mitologic?, ceva… Cic? atunci când Evropa s-a îndr?gostit de boul ?la de Zeus (pardon, taurul ?la de Zeus), Agenor, tat?l Evropei, mare rege Fenician la Tyr, ?i-a trimis fiii s-o caute de-a lungul ?i de-a latul Mediteranei. În nord, l-a trimis pe împricinatul de Thassos, de unde ?i numele insulei.  M? rog, insula a mai purtat ?i alte nume: Aeria, datorat? brizelor blânde care l-au f?cut pe Hippocrate s? recomande climatul insulei bolnavilor de pl?mâni, sau Chrissii, datorit? aurului care se g?sea din bel?ug prin zon?.
Primii coloni?ti ai insulei au fost Tracii, dup? care au urmat Fenicienii care, ca ni?te consumeri?ti avant la lettre, s-au apucat de exploatat marmura (cele mai bune cariere de marmur? actuale sunt pe locul carierelor deschise de Fenicieni) ?i, bien sur, AURUL…
Ei, numai c? pân secolu’ VII din vremea ailant?, Thassos a fost colonizat angro de grecii din Paros, mari produc?tori de marmur? ei în?i?i, numai c? marmura lor este într-atât de special? încât e o chestie… hm… semitransparent?.
 
 
                    cic? e semitransparent?
 
 
Cei din Paros au venit aici mâna?i de oracolul din Delfi, nicidecum de foamea de aur, sau de marmur?, sau de cupru, sau de argint, sau de Pb… nuuuu, ei erau ni?te in?i simpatici, preocupa?i s? prop??easc? insula doar din cauza imboldului aiuritei din Delfi… Eh, cum-necum, odat? ajun?i pe insul?, coloni?tii din Paros au dat ascultare aceleia?i dive (pe vremea aceea divele primeau nume ciudate, precum Pythia) ?i au construit un ora? care s? fie vizibil de peste tooot… Pe vremea aceea, în Thassos tr?iau 50.000 de oameni, comparativ cu 12.000 câ?i sunt acum înregistra?i în registrele locale de stare civil?.
Thassienii ??tia erau ni?te in?i tare jmecheri. Pe lâng? minele de toate na?iile de pe insul?, mai aveau ?i avantajul c? supravegheau traseele maritime dintre Marea Egee ?i Marea Marmara, ceea ce le d?dea cam prea des ocazia s? fac? fi?e, pe lâng? faptul c? erau curta?i de celelalte cet??i grece?ti pentru a face comer? cu informa?ii clasate. Puterea lor a crescut într-atât încât într-o vreme au primit supranumele de Aten? a Nordului…
Chestiile astea i-au enervat pe mul?i… Drept pentru care, persanii au venit peste ei, condu?i de Darius. Of, ?i de aici au început nenorocirile puternicilor Thasieni. Dup? b?t?lia de la Salamina, Thasienii s-au aliat cu Atena, numai c? Atena a sprijinit o localitate de pe continent (Kavala antic?), motiv pentru care Thasienii au denun?at alian?a cu Atena. Prin urmare, Atena le-a s?rit la gât, drept pentru care Thasienii au cerut ajutor spartan, dar Sparta a uitat s? atace Atena, dup? cum promisese ?i, în consecin??, Atena i-a b?tut pe Thasieni de le-au mers fulgii.
?i uite a?a, pendulând între Atenieni ?i Spartani, Thassos a reu?it s? subziste, dar puterea i s-a erodat constant ?i sigur, chestie observabil? ?i în zilele noastre la acele popoare care alearg? în acela?i timp dup? mai mul?i iepuri. În ce-i prive?te pe Thasieni, între timp, s-au mai b?gat în ciorb? ?i Macedonenii, care au ocupat o colonie a Thasienilor de pe continent, dar Thasienii au înghi?it g?lu?ca f?r? mult? vorb? c? prea erau tari Filp II et. Alexander. P’o urm?, dup? ce Grecia s-a dus naibii, au ap?rut romanii pân zon? ?i chestia asta a mai dat un imbold Thasienilor pân? când, i-a pus dracu’ s? se bage în luptele interne romane, când cu scandalu’ ?la mare d? l-a pus jos pe fut?ciosu’ ?la d? Juliu Cezar. Deh, i se apropia ?i lui andropauza ?i, odat? cu ea, Idele lui Martie.
Buuun! A?adar, dup? faza cu Cezar, la Phillipi, vizavi de Thassos, au avut loc dou? b?t?lii între trupele lui Mark Anthony et. Octavian vs. republicanii ?ia de Brutus ?i Longinus. Thasienii, au jucat cartea republican? (se c?znise s-o joace ?i biet Burebista, mort de cu?ât, la vreo cinci mii de stadii dep?rtare de Thassos), iar republicanii au luat-o în bot, drept pentru care ?i Thassos a luat-o în bot: i s-au retras privilegiile ?i au fost transforma?i în in?i ascult?tori.
 
    cafteala d? la Philippi – p? vremea aia, republicanii o încasau mai u?or
 
B?h, ce mai tura-vura, dup? aia au trecut anii (eheu, labuntur…), iar Thassos a ajuns în mâini bizantine, apoi i-au c?lcat slavii ?i vandalii (slavii mai aveau s? vin? de dou? ori!), apoi iar bizantinii, apoi otomanii, vene?ienii ?i iar otomanii.
Noi o s? ?inem minte un singur nume, al unui duce local, Gattilusi îl chema, care provenea din Lemnos ?i care a avut insula în antrepriz? proprie în secoul XV, dar pentru destul de pu?in timp. Asta am b?gat-o pen’ c? mi-a pl?cut mult numele de Gattilusi.
?i acum, surpriza emisiunii: prin secolul XVIII, a avut loc un mare r?zboi ruso-turc. Ru?ii, ‘o?i comme d’habitude, au vrut s? scape de presiunea turceasc? în Marea Neagr?, motiv pentru care au trimis flota din Baltica prin Atlantic ?i Gibraltar, taman pân? în Mediterana. Mai întâi s-au oprit în Grecia continental? ?i au b?gat ardei în curu’ grecilor, z?d?rându-i s? sar? la b?taie, chestie pe care grecii au ?i f?cut-o necunoscându-i prea bine pe ru?i, care le-au l?sat un impresionant sprijin de… 50 (cincizeci!) de militari. Boooon! P’o urm?, ru?ii s-au dus dup? flota turceasc? din Mediterana ?i s-a l?sat cu un mare caft maritim la Ce?me, loc în care osmanlâii ?i-au cam luat adio de la trupele navale.
 
  caft naval la Ce?me – Aivazovski
 
Eh, dup? atare b?t?lie, pentru a putea s? mai stea ?i ei pu?in pe ??rmurile însorite ale Mediteranei, ru?ii ?i-au b?gat flota în repara?ii capitale pe care le-au efectuat pe… pe… cine ?tie?… sigur c? da, tovar??i telespectatori, pe insula Thassos, cea bogat? în pini uria?i ?i platani pantagruelici. Cel mai mi?to a fost, îns?, când ru?ii ?i turcii au c?zut la pace la Kuciuk Kainargi, în 1774, când ru?ii, oameni de obraz, sub?iri ?i toate alea, i-au l?sat pe greci de izbelishte: Thassos a ajuns în mâinile sultanului, iar am?râ?ii de greci care luptaser? pe continent au fost trecu?i prin foc ?i sabie – cei 50 de consilieri militari ru?i n-au constituit decât ni?te pierderi colaterale, care n-aveau cum s? opreasc? din mers un colos pus pe drumuri de un testament, denumit al lui Alexander Magnus ot Future Leningrad.
?i tot a?a, ?i tot a?a, pân? la eliberarea din 1912, când grecii au reluat Thassos. Nu pentru mult? vreme, îns?: în timpul r?zboiului mondial numero II, cine crede?i c? a colonizat insula, stima?i telespectatori? BULGARIA, ?i s? în?epenesc c? io am f?cut ochii mari când am aflat c? Thassos a fost cedat Bulgariei de nazi?ti, în contrapartid? pentru sprijinul dat lui Hitler la invazia Greciei. Drept pentru care, bulgarii au f?cut dou? chestii: una la mân?, au bulgarizat numele grecilor (Papandropov, Karamanlov, etc) ?i, doi la mân?, i-au folosit pe localnici la munc? for?at?.
V? imagina?i cumva c? grecii au stat cu mâinile în sân? Nooooo! S-au caftit cu bulgarii, muntele Ypsarion fiind destul de plin de ascunzi?uri ?i de sate r?t?cite prin p?durile grele, de nev?zut de pe ??rmuri, dibaci construite înc? de pe vremurile în care pira?ii atacau insula.
 
                                                 Ypsarion
 
Mda… bulgarizau ?i foloseau munca nepl?tit?… z?u c? nu m? a?teptam de la bulgari la asemenea groz?vii, ei, care sunt atât de dr?gu?i ?i de finu?i, oameni cu tradi?ia sparanghelului ?i a gogo?arului, hm…
A?a. P?i, Thassos. Cine dracu’ e Thassos acum? E o chestie extrem de împ?durit?, jum?tatea de nord a insulei fiind acoperit? de pini ?i platani.
 
                                                Platani la Kazaviti
 
Treaba asta este posibil? din cauza vânturilor blânde care bat dinspre miaz?noapte, aducând mase de aer rece ?i umed dinspre Mun?ii Traciei. Din cauza asta, jum?tatea de nord a insulei prime?te de trei ori mai mult? ploaie decât jum?tatea de sud, chestie rezolvat? înc? din antichitate, când a fost creat? prima re?ea de canalizare din Thassos: apele de pe povârni?urile muntelui Ypsarion era captat? ?i dus? prin canale pân? spre Potos ?i Limenaria, în sud, ca s? le creasc? ?i am?râ?ilor de acolo un m?slin, o vie, chestii d’astea…
Bineîn?eles c? nu m-am dus pân? în Thassos doar ca s? le v?d p?durile sau ca s?-i întreb de ce n-au v’un Korodi, sau v’un alt (cum îl cheam? pe udemeristu’ h?la cu musta??, h?la care a tocat lemne ca pe spaghetti?) ins care s? le rezolve bazinul forestier. M-am dus ?I pentru plaje.
Plajele in?ilor ?stora au  mult nisip în primul rând.   
 
     Aliki – aici miroase a Vama Veche de pe vremuri, când înc? nu iera Stuffstock
 
P? nisipu’ ?sta cresc pini.
 
                       pomul care nu m? ascundea dac? vroiam pipi
 
Cât despre ap?, dac? n-ar fi s?rat?, ?i-ar veni s-o iei în pahar ?i s-o bei, atât e de curat? ?i de cristalin?. Nu are pungi pân ea. Nu se v?d prezervative plutind în tov?r??ia tampaxurilor. Nu tu un covrig de?elat, nu un pet, nimic, b?h, nimic!
Io nu’?’ cum dracu’ fac grecii ??tia s? fie ni?te in?i a?a d? aten?i cu mediul înconjur?tor. Dou? chestii mi?to p? tema asta. În primul rând, toate casele, dar absolut toate, sunt utilate cu centrale solare care furnizeaz? ap? cald?. Pân? ?i în cel mai am?rât sat de munte o s? vezi luciul panourilor fotovoltaice (a?a se zice?) ?i al rezervoarelor nichelate în care este strâns? apa pentru uz menajer. În al doilea rând, mun?ii Traciei sunt full de centrale eoliene uria?e – î?i vine s? zici c?-s’ p?duri de eoliene, ?i alta nu!.
Acuma, io-i în?eleg p? grecoteii ??tia d? ce fac a?a: pr?p?di?ii n-au d?loc rezerve d? petrol, da’ d?loc, pricepe?i? Au g?sit ei ceva petrol în Marea Egee (chiar lâng? Thassos) ?i au pus ei ceva platforme de exploatare, dar în rest, sunt chelio?i r?u p? tema asta.
Cel mai mare târgu?or al insulei se cheam? Limenas. Este construit pe ruinele vechii cet??i (Thassos) din care au mai r?mas în picioare câteva temple, agora, ?i amfiteatrul care a g?zduit, recent, o punere în scen? a lui Macbeth, sco?ianu’ h?la sau ce-o fi fost el, despre care a scris Scutur?lance, sau Bacon, sau cine dracu’ o fi fost insul ?la teribil de atent cu mitologia ?i cu omenia din noi, indiferent de ce form? îmbr?ca ea. 
Portul din Limenas se afl? igzact p? locul portului antic, ca s? ?ti?i.  
 
                                                           Limenas. Marina
 
Pe ici, pe colo, cl?dirile vechi se "îmbredelesc" cu r?m??i?ele de pe vremea când Thassos f?cea legea pân Egeea d? Nord (corect: Marea Traciei).
 
                                            Limenas – p? lâng? taverne
 
La Limenas e pericol pentru domni dân cauz? c? doamnele o s?-?i g?seasc? de lucru imediat: vând nenoroci?ii ??tia de greci absolut orice: ?oale, piel?rie, bijuterii (sunt chiar foarte mi?to!), haleal?, ?epci, p?l?rii, prosoape, Ouzo, Metaxa, Metaxa, Metaxa… opa, stai s? deblochez! Las’ c-o bag p? Haralambina, în plin proces educa?ional feminin d? familiarizare cu ?opingu’.
 
                     Haralambina la cump?r?turi, ghidat? de m?-sa
 
M-am deblocat io, da’ uite c? iera s? uit d’o chestie p? care o g?se?ti la greu pân Thassos: co-fe-tu-ri-le! Cofeturile!
Dumnezeule! Nu sunt un împ?timit al dulciurilor, da’ p? insula aia g?se?ti rahat care se tope?te în gur?, baclavale ?i sarailii care se sublimeaz? pe limb? în miriade de arome care ?i se urc? spre n?ri înainte s? coboare, u?oare ?i d?t?toare de ame?eal?, pe beregat? ‘n jos, dulce?uri de alune care î?i clatin? min?ile, offf, Dumnezeule ?i, mai ales, UN NEMAIPOMENIT LICHIOR DE NUCI CU AROM? DISCRET? DE CUI?OARE, care te seac? la linguric? ?i te face s? te ui?i în z?ri, în z?ri, în z?ri – opa, iar am început!
Bun! ?i mai au tot soiul de chestii din piele. Io am luat un portmoneu d? la un magazin d? lâng? un platan f. f. f. frumos p? care vi-l ar?t ?i vou?.
 
platanu’ d? la Limenas dân ?ig?nie - în spate ie magazinu’ d? unde
am luat portmoneu lu’ socru-miu ?i magazinu’ iera la ni?te iengleji
 
Alt? chestie marf? în Thassos sunt mirosurile. Acolo unde am stat (la un nene care avea o proprietate super într-o livad? de m?slini), sub balcon, la intrarea în camer?, erau tone de regina-nop?ii ?i de trandafiri.
 
                                                                  Casa et. miniHaralambina
 
Doamne! Da’ nu e chip s? scap nici m?car aici d? Haralambina asta! M-a tocat, p? bune c? m-a TO-CAT! Eh, oricum, de la florile alea d? le vede?i venea un miros înnebunitor, care mi-a adus aminte de vacan?ele de alt?dat? de la Mangalia, unde mirosea la fel de tare (pe vremea aia!!!!) a flori ?i a verde. La noi, nu-?’ cum dracu’, da’ nu mai miroase decât a praf! Oriunde! A praf ?i a beton gata s? fac? priz? pe ?antierele patriei, u?or amestecat cu o duhoare subliminal? de veceu turcesc în curs de igienizare, fir-ar ai dracu’ d? politicieni cu m?mi?icile lor cu tot, ?i ?ia d? dinainte d? ’89, ?i ??tia d? acu’, b? Vidale, c? p? cine naiba s? m? duc io s? mai votez, c? nu m? mai duc, s? mor io dac? mai m? duc!
Mda. Hmmm. Tu?esc d? nervi. Mai bine fac un pipi. Aaaaaaahhh…. A?a, r?m?sesem la flori. ?i conectez cu pasiunea grecilor pentru mediu. Florile din poza de mai sus sunt irigate permanent, la pic?tur?. La fel ?i m?slinii pe care o s? vi-i ar?t mai jos. Iei un furtun obi?nuit. Îl cuplezi la o surs? de ap?. Din loc în loc, din furtun pleac? ni?te ?u?uroaie, cam cât ni?te paie pentru Daiquiri d? groase, ?i ?u?uroaiele astea le d? ap? la pomi, la flori, la legume ?i fructe.
?ti?i povestea iriga?iei la pic?tur?? N-o ?ti?i! Prin anii ’50 – ’60, la Institutul nostru de Agricultur? (nu ?tiu numele corect) erau ni?te cercet?tori de origine evreiasc?. S? continui….? Nu? V? mai bag un cârlig: cercet?torii ??tia s-au apucat de imaginat iriga?ia la pic?tur? al?turi de colegii români de origine româneasc?. Pân? la urm?, pecereu’ le-a dat, ?i unora ?i altora, ceea ce unii îi dau acu’ lu’ UE, adic? ?ti?i voi ce. Românii d? origine româneasc? au r?mas aici. Românii de alte na?ionalit??i au plecat în Israel, da’ acolo nu le-a dat nimeni ceea ce unii îi dau lui UE. A?a a ap?rut iriga?ia la pic?tur? de tip industrial-consumerist, aia care face ca merele autohtone s? fie mai scumpe decât portocalele crescute în de?ertul Neghev, da!
Uite ni?te pomi iriga?i la pic?tur?:
 
                                                 loc d? lectur? (f?r? Haralambina!)
 
 
Printre ace?ti pomi (m?slini de felul lor!) st?tea je ca s? citeasc?. Aici s-a îndr?gostit nevast?-mea (platonic, sper!) d? urm?rile la Dune. Io, mai practic, mi-am luat acele c?r?i care mergeau mai greu acas?, Orhan Pamuk, printre altele, care a ajuns s? m? dea pe spate la un mod de nedescris. Mi se p?rea ?i c? e o chestie discret for?oas? s? citesc un turc înjurat de ai lui, într-o ?ar? care nu se are bine cu turcii, nici chiar dac? turcul cu pricina e amenin?at de extremi?tii coborâ?i din Mustafa Kemal Întâiul.
Ce vedea je când ridica ochii din carte?
 
                 lectur? – aici s-a c?cat un pesc?ru? pe Milan Kundera
 
Asta vedeam. În poz? nu apare, dar pe malul de dincolo de mare este ora?ul Kavala. La Kavala au debarcat urm?torii tovar??i, demult, tare demult: Petru ?i Pavel, pleca?i într-un nemaipomenit turneu promo?ional pentru best-sellerul tuturor timpurilor, Biblia (scuze, Big Master Reiki!). Kavala se numea pe atunci Neapole ?i era foarte aproape de Philippi (?ine?i minte!), motiv pentru care Pavel, dac? nu m? în?el, a scris o Epistol? c?tre Filipeni. În Epistol? e vorba despre smerenia ?i slava lui J. Hristo, despre mântuirea aceluia?i J., ?i despre lan?urile de care a sc?pat Pavel – cred c? se refer? la lan?urile mentale? ale credin?ei? Nu ?tiu, ?i ar fi mai bine s? nu mai hulesc atâta pentru c? J., sau chiar The Big Chief mi-au fost al?turi în c?l?toria asta de nenum?rate ori. Mi-au ar?tat ei pisica pu?in, da’ uite-m? viu ?i nev?t?mat, scriindu-v? vou?, poate cam prea plicticos, despre un concediu petrecut p? insula Thassos.
Ce mai e de f?cut p? Thassos?
P?i, s? vezi pietrele. Amfiteatrul, în primul rând, cu condi?ia s? nu-?i fie fric? de ?erpi, din care insula are din plin. N-or fi ei venino?i, dar când auzi prea multe sâsâituri prin tufele ultradese din jur, î?i cam piere cheful de a lua în de?ert numele Domnului, chestie la care am excelat în ultima vreme, da’ nici n-am s? v? spun ce semne mi-a dat El ca s? m? lini?teasc? naibii la loc, c? prea mi-o luasem în cap.
A?adar. Mersul la amfiteatru trece prin câteva locuri senza?ionale. Par igzampl:
 
                de cealalt? parte a apei e Alexandropoli
 
?erpii nu se v?d, da’ p? cuvânt c?-s acolo. Stau în tufe, nenoroci?ii! Au ??tia ni?te tufe de nu-?i vine s? crezi! Dese, de po?i s? a?ezi pe ele f?r? probleme un telefon mobil model vechi, ?i pline de spini m?run?i ?i nenoroci?i.
 
                        pe partea cealalt? a apei e Keramoti - spinii dân tufe nu s? v?d
 
Pe de alt? parte, dac? tot ai ajuns în Thassos, merit? s? mergi pe Ypsarion ?i prin satele de munte. E mult?, foarte mult? vegeta?ie, da’ n-am avut noroc s? prindem ?i o cascad? func?ional? – râurile au regim…. hmmm… sezonier? Nu! Cred c? vorba cea mai potrivit? este… temporar! A?adar, în Thassos, râurile au un regim temporar.
 
                                   erau ni?te t?uni pe aici…. pfuuh!
 
Prin muntele ?sta sunt sate, v-am zis. În sate, sunt taverne unde se m?nânc? souvlaki ?i pitta gyros pe bune, nu f?c?tur? d’aia ordinar?, influen?at? de macdonaldism, a?a cum g?se?ti la ora?.
 
    tavern? în Kazaviti – limonada ?i pitta gyros sunt f?cute
                            de mân? omeneasc?
 
Ei, dar iat? casele pe care Thasienii le-au construit departe de ??rmuri, ca s? nu fie v?zute de pira?ii care veneau de peste m?ri ?i ??ri.
 
              Haralambina f?cea fi?e prin Kazaviti – m-a nenorocit!
 
Ce e sigur e c? dac? locuie?ti pe acolo, nu prea ri?ti s? faci boli de inim?. Toate str?zile sunt în pant? accentuat? ?i teribil de întortocheate.
 
                             cas? de om grecesc
 
Iar acum, despre omul grecesc. Privi?i aceste case (nu, nu intr? P??unescu în platou!) – privi?i aceste case ?i o s? vede?i c? nu sunt deloc mari. O s? zice?i, p?i stai, tat?, c? astea-s case de munte ?i…
Nici un "case de munte"! În Grecia, dar nici în alte ??ri "vechi", nici la munte, nici la mare, nici la ?es, n-am v?zut damblaua asta na?ionalist-peren? ?i ubicuu-româneasc? de a face blocuri de case, uria?e, ?opârl?ne?ti, amestecând de-a valma elemente arhitecturale care nu se pup? între ele, ro?ii, verzi, violete, care dau pe afar? de volum – nu, in?ii sunt mult mai mode?ti, ?i s? ‘n?epenesc dac? ?tiu de ce.
Boooonnn… Iar la plecarea de la Kazaviti, am trecut pe la plaja asta:
 
    sub m?n?stire – la m?n?stire am v?zut cea mai frumoas? fereastr? de pe p?mânt
 
?i pe urm? ne-am dus acas?, unde mirosea a flori d’alea d? v-am spus d? iele, ?i d? unde s? vedea a?a:
 
              piscina – soarele apune deasupra ora?ului Philippi – mirosul de regina-nop?ii
 
P?i, da. ?sta e Thassos. O s? joc la loto. Vreau s? câ?tig bani mul?i, f. f. f. mul?i. Vreau s? m? retrag pe insula Thassos. Pentru c? mai vreau la taverna 2 din Kazaviti.
 
                                              aici era un câine l??os
 
?i pentru c? am chef de calmar umplut cu brânz? ?i ro?ii. ?i pentru c? în Grecia (ciudat, ca ?i în Sco?ia, de altfel!) nu ?tiu de ce r?suflu u?urat decum îi respir aerul. E o chestie cu grecii ??tia: stau pe strad?, ai naibii, da’ nu ascult? manele, nu strig?, doar las? timpul s? treac? pe lâng? ei, nu-?i dau bonuri fiscale , indiferent ce-ai cump?ra (ador chestia asta!), se uit? la tine, zâmbesc pentru c? a?a scrie în codul lor genetic ?i tot a?a.
Orice am face, orice am zice ?i oricât de români ne-am da, v? aduc aminte un singur lucru: tot ceea ce spunem ?i tot ceea ce gândim, tot ceea ce iubim sau sl?vim, tot ceea ce proiect?m, tot ce ucidem ?i tot ce ridic?m, tot ceea ce pre?uim - totul se trage de la greci ?i de la evrei. Asta e. ?i la Bucure?ti, ?i la New York, ?i la Londra, ?i la Moscova, ?i la Kuala Lumpur ?i la Tokyo, ba chiar ?i la Cape, totul î?i trage seva dintr-un frame-up mental (na, c? am b?gat, din nou, un anglo-saxonism!) care urc? de atâ?ia mii de ani din jurul Mediteranei.
Oh, ?tiu… Da, da, da… Dar sta?i lini?ti?i, c? am cam îmb?trânit ?i nu mai am chef de sofismele inventate de aceea?i greci! E drept c? am mai încasat o discret? infuzie New Age dinspre India ?i Tibet, amestecat cu pu?in amerindianism ?i cu China, cu înc? un pic de savoir-faire (eh, eh? ) managerial din Nipponia cea de departe, dar în rest, primii care au spus-o, a?a cum o gândim ?i noi au fost… Grecii!
Parakalo!
 
                                            ete Thassos, ete apa la plecare cu noaptea-n cap!
 
 

Tags:



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X