Potemkiniada – faza pă spital

26 mai 2008

 

Ei, dragii tatii, ?i v?d io acu’ v’o s?pt?mân? c? se-apucar? ??tia d? zugr?vit holu’ ?l mare d? la spital. Au b?gat ei un galben marf? p? pere?i, au schimbat toate becurile ?i neoanele – ce mai, ar?ta de-a dreptul curat, luminos ?i proasp?t. Am f?cut ceva remarci p? tema asta da’ nu mi-a zis nimeni ce ?i cum.
Dup? v’o dou? zile aflu c? s-au cump?rat draperii noi – b????i, da’ ce dracu’ i-o fi apucat?
Bon. Ca ultimu’ prost aflu ?i io, dup? înc? v’o doo zile, c? o s? vin? în vizit? p? la noi tov. ministru Oig?n Nicol?escu – Pinocchio , pour les connaiseurs
Mi-a ie?it informa?ia dân minte pân? azi p? la ora prânzului când, stupoare: apar?in?torii (apar?in?torii sunt acea specie de oameni care au o rud? n?p?stuit?, internat? în spital), apar?in?torii, a?adar, erau dirija?i eficient în crângul din jurul spitalului. Era ora când, de obicei, conform unei rela?ii verificate în timp, luau leg?tura cu badigarzii, efectuând schimburile de acreditive necesare p?trunderii în spital.
Apar?in?torii, p? la liziera crângului. Lini?te de jur împrejurul cl?dirii. D? p? culoare, fo?net de teuri mânuite eficient. Subit, apar pân curtea spitalului ni?te otomobile cu ligheane d’alea p? iele, din care otomobile coboar? o alt? specie de oameni, purt?tori de microfoane ?i urma?i de remorci în form? de cameramani .
"Vine!" se r?spânde?te un zvon. El, de la "vine", este însu?i Oig?n, contabil d? felul lui, ministru vremelnic al s?n?t??ii române?ti.
Io cam aveam d? lucru cu ni?te lucr?ri cu colegii, a?a c? ne-am retras în cabinet s? discut?m. Între timp, bag? una capul p? u?a cabinetului ?i ne spune:
"Urc?!"
Înjur?m pu?in, cât s? ne facem poft?, ?i ne continu?m discu?iile. Cazul ics, care a beneficiat de suprimarea unei sonde urinare ?i care a…
"S-a blocat cu liftu’ h?la nou!" gl?suie?te pe jum?tate disperat, pe jum?tate încântat, un alt cap care s-a i?it brusc în cabinet.
N-apuc?m s? râdem, dup? cum se cuvenea, c? se mai i?e?te un cap în cabinet. Capul ?sta e foarte serios ?i ne anun?? c? la salonul cutare, cineva necunoscut a l?sat o apreciabil? prob? de coprocultur?, pe mijlocul pardoselii, dimpreun? cu sumarul de urin? aferent. Proba de coprocultur? era realmente voluminoas?, fiind vorba de un scaun bine format ?i…
Vreau s? spun c? cineva se c?case în mijlocul unui salon eminamente gol, de la etajul care urma s? fie vizitat de Oig?n (Pinocchio, pour les connaiseurs…).
"Io m? duc s?-l fotografiez!" strig? un coleg.
Se referea la proba de coprocultur?, nu la Oig?n.
"Du-te! Du-te negre?it!" îi strig.
Se creaz? o busculad?. Capul care ne anun?ase chestia cu masa de fecale se gr?bea s? dea ordinele cuvenite igieniz?rii, colegu’ alerga cu mobilu’ în mân? pe culoare, unii comentau c? "d?, Doamne, s? r?mân? liftul blocat mai mult, poate termin? astea cur??enia…"
Io f?ceam p? dezinteresatu’, da’, având ?i io ceva responsabilit??i p? sexia care avea grij? d? salonu’ abandonat, am num?rat pân? la 60 ?i m-am dus s? v?d care-i treaba.
O iau la pas, privind în toate p?r?ile, cu variante de r?spunsuri preformate în minte. Eram ca unu’ d’?la dân comandourile verbale, cele la care româna?ii no?tri exceleaz? – eram gata oricând s? dau un r?spuns pertinent ptr. rahatul r?t?cit în salon.
Ajung în apropierea holului care d?dea spre salonul cu pricina ?i m? întâlnesc pentru început cu colegul care vroia s? fac? fotografia.
"L-au cur??at!" îmi strecoar? printre din?i, dezam?git.
Se referea la c?cat, nu la Oig?n.
"Cum adic?, l-au cur??at?"
Îmi explic?. For?ele de reac?ie rapid?, adic? infirmierele, b?tuser? ni?te recorduri în materie de îndep?rtare a rahatului.
"Cu pi?at, cu tot?!" nu-mi st?pânesc io mirarea.
"Au f?cut lun?, fir-ar ale naibii! S-a dus dracului poza mea!"
"Offf…" zic ?i io ?i m? îndrept spre zona zero de lâng? sexia noastr?.
În zona zero, mirosea în primul rând a conglomerat d? ziari?ti. Erau o turm? placid?, care trop?ia discret, cu camerele ?i microfoanele în cump?nire, vorbind în ?oapt?. Dincolo de ei, c?tre culoarul ce ducea spre aripa d? protocol (aia d? fusese blocat? când cu samitu’), directoru’ sufla printre din?i, discret furios. Peste toat? lumea, plutea putoarea de fecale, amestecat? cu un detergent icstrem d? puternic.
Io fac p? preocupatu’ ?i trec pântre jurnali?ti f?r? s?-i bag în seam?. Unii adulmecau în prize dese, de parc? tocmai li se teminase liniu?a, u?or neîncrez?tori. Oare chiar sim?eau putoarea? Sau tocmai veniser? de la o mare întrunire politic? ?i nu mai deosebeau duhorile?
Ajung în salonul vandalizat … Mda… Ale naibii infirmiere… Cur??aser? tot! Salonul cel abandonat era ca scos dân cutie… Putoarea înc? se târa pân aer, la mai pu?in d? 10 metri în linie dreapt? de nasul lui Pinocchio, da’ aflu c?-l operaser? colegii d? la Panduri recent, chiar la nas, a?a c?, poate c? aveam noroc. Poate.
Ei, ?i po urm? s-a dus iel s? se plimbe în spital pî colo, pî colo ?i nu ?tiu pân ce p??anii a mai trecut, mirositoare sau nu. ?i dup? ce a plecat, apar?in?torii s-au rev?rsat dân nou pân saloane de?i ora d? vizit? nu începuse, noi am r?mas tot cu acelea?i alea ?i alelalte (v? zic io într-un post separat la ce m? refer!) cu care s? ne facem treburile, ?i tot a?a.
Numai pere?ii proasp?t zugr?vi?i ?i becurile cele noi au r?mas la fel….
Voi a?i auzit de Ambroise Paré? ?sta a fost un mare chirurg d? p? vremea lui Ludovic al pai?pelea, Louis, pour les connaiseuses… Ei, ?i amicu’ Ambroise l-a operat p? Regili Soare d? hemoroiiiizi… Dup? opera?ie, regele l-a felicitat p? Ambroise:
"Nu m-a durut d?loc! Se vede c? ?i-ai dat toat? silin?a s?-?i operezi regele…"
"Majestate! Pentru mine to?i pacien?ii sunt regi, a?a c? n-am f?cut nimic deosebit," a dat Ambroise o prob? de r?spuns, faimoas? pân?-n zilele noastre.
Nu ?tiu dac? lucrurile s-au petrecut chiar a?a, dragii tatii, da’ io am v?zut cum ??tia au zugr?vit un etaj, ?i-au cump?rat draperii doar pen’ c? venea big Pinoccchio în vizit?. La etajele nevizitate, pacien?ii n-au beneficiat de igienizare . În context, m? întreb: ?i dac? cineva ?i-a jertfit dinadins prea plinul fecalelor doar pentru a-i aminti lui Oig?n cam care e treaba?
 
p.s. Sammas! Dac? vei citi postu’ ?sta, afl? c?, în afar? de stilizare, povestea e igzact a?a cum ai citit-o! P? cuvânt! Dân p?cate, n-am cum s? postez ?i poza ratat? – ar fi fost dovada cum c? cineva chiar a f?cut doi într-un salon d? spital gol din Bucale, în anno Domini 2008, luna mai…

Tags:



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X