Femeia ca garsonieră confort III

16 mai 2008
Azi diminea??, în metrou, am sim?it în înghesuial? cum o femeie era îmbrâncit? zdrav?n de tot. Absolut logic, m-am dat deoparte ca s?-i fac loc s? ajung? la o mult visat? bar? de sus?inere.
Surpriz?! Respectiva domni?oar? m-a privit extrem de lung, oscilând între agresivitate ?i plictiseal?, cu aerul c? "las’ c? nu mu?c eu din momeala asta", dup? care a luat-o târâ?-gr?pi? prin înghesuial?, într-un loc ?i mai aglomerat, refuzând o pozi?ionare echilibrat? ?i avantajoas? pentru orele 7.45, pe tronsonul Dristor – Pia?a Urinii.
Într-un post precedent, am adus vorba despre doamnele care ignor? cu des?vâr?ire gesturile de polite?e elementar? venite din partea b?rba?ilor r?t?ci?i printre noile reguli impuse de alerg?tura începutului de mileniu. Cea de azi, îns?, a refuzat cu bun? ?tiin?? nu numai un gest politicos, ci ?i o manevr? care i-ar fi adus un oarece confort.
S? fie femeile într-atât de intuitive? – m-am întrebat, amintindu-mi de o relatare ciudat?, încasat? cu 24 de ore în urm?. S? aib? ele reflexe de ap?rare de gen? S? simt? ele, cumva, ceea ce se petrece în Bucureshti Underground, la ad?post de pres?, poli?ie, SRI, MI etc?
"Femeile nu-s’ scumpe deloc," ?i-a început un cunoscut de-al meu relatarea cu pricina. "Cu patru mega po?i s?-?i închiriezi dou? zâne de la Playboy timp de o or?."
I-am spus c? nu sunt în stare s? tr?iesc asemenea experien?e cu ceasul în mân?.
"OK, dac? nu vrei s? ?ii cont de ceas, po?i s?-?i iei o femeie în leasing pe o lun?. Te cost? numai 300 de euro, plus mas? ?i cas?. Masa trebuie s? fie bun? - î?i zice el, brokeru’, ce s?-i dai s? m?nânce - po?i s?-i faci ?i cadouri, da’ n-ai voie s-o ba?i în gur?…"
"Cum adic?, s-o bat în gur??"
"Adic? n-ai voie s-o ba?i ca s?-i la?i semne, c? strici marfa ?i se sup?r? pe?tii… Po?i s?-i faci orice, numa’ semne s? nu r?mân?…"
"?i ce naiba fac eu cu ea o lun? întreag??"
"Las’ c? ?tie ea ce s? fac?…"
A urmat explica?ia detaliat? a ceea ce face o femeie luat? astfel în leasing . E ca un fel de so?ie f?r? drepturi – g?te?te, spal? ?i face toate celelalte oficii, celelalte oficii fiind, de fapt, obiectul contractului.
"E avantajos," mi s-a mai explicat. "Dac? te plictise?ti, o dai la buy back mai repede, da’ nu prime?ti chiar to?i banii înapoi. Iar dac? o iei pe un an, ai discount  :  te cost? doar 2500 de euro pe 12 luni."
A urmat povestea unui cunoscut de-al cunoscutului, care pe lâng? nevasta oficial? ?i copii, are o garsonier? mobilat? cu de toate, inclusiv cu o zân? din asta, luat? în leasing. Nu v? spun tot ce ?tie s? fac? zâna, c? ar cr?pa cablurile, oricât de antrenate sunt ele cu site-urile XXX.
V?zându-mi mutra u?or incredul?, cunoscutul a continuat:
"Oh, ?i dac? ai ?ti câte zâne din astea sunt! Sârboaice, rusoaice, ucrainence, moldovence – toate zânele f?r? de pa?aport sunt antamate pentru leasinguri d’astea…"
Am cunoscut ?i eu una. Am ?i operat-o. O b?tuser? brokerii ei pân? ce-i rupseser? traheea ?i bron?ia principal? a pl?mânului drept. Zâna cu pricina, c? de-aia e zân?, n-a suflat o vorb? la poli?ie ?i pe unde a mai dat ea explica?ii dup? ce a sc?pat (era s? moar?!), dar nici brokerul ei de baz? n-a stat cu mâinile în sân :  a venit zi de zi la spital, a avut grij? de toate, i-a cump?rat medicamente scumpe, materiale etc., chit c? zâna ar?ta mai r?u dup? opera?ie decât dac? ar fi fost "b?tut? în gur?". Varianta sus?inut? de zân? tot timpul a fost c? a c?lcat-o un TIR pe la kilometrul 36, pe autostrada Bucure?ti – Pite?ti.
N-a spus altceva nici dup? un an când, în urma complica?iilor, a revenit la spital, ca s?-i scot pl?mânul drept. I-am recomandat un chirurg de la ea, de la Chi?in?u (neavând acte ?i nemaifiind o urgen??, n-aveam cum s-o ?in în spital mai mult de trei zile) dar zâna n-a plecat la ea acas?.
Drept pentru care, brokerul ei i-a f?cut pa?aport. Apoi, eu i-am scos pl?mânul, ea s-a f?cut bine, a mai venit la câteva controale, adus? de broker ?i de nevasta acestuia, dup? care a disp?rut.
Unde s-o fi dus? Ce o mai face? O mai da-o cineva în leasing? Beneficiarii ei s-or bucura de niscaiva discounturi n?prasnice din cauza cicatricilor ?i a restric?iilor de efort?
Habar n-am. Ei, ?i amintindu-mi eu de toate astea, am în?eles-o pe zâna din metrou de azi diminea??, zâna c?reia nici prin cap nu-i trecea s? accepte o mân? întins? de un necunoscut…
 
 
 

Tags:



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X